Două decrete prezidenţiale, cu adevărat istorice, emise în ziua de 21 iulie, au trecut prin faţa ochiului ciclopic al presei ca şi cum nu au existat. Nicio reacţie. Conform primului decret semnat de Iohannis, „Se declară martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei şi principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”. De asemenea, „Se declară martiri şi eroi ai naţiunii române Vasile Nicula, Ion Oargă şi Gheorghe Crişan, cunoscuţi popular sub numele Horea, Cloşca şi Crişan, pentru rolul, curajul, eroismul şi sacrificiul lor din timpul răscoalei ţărăneşti din anul 1784”. „Suspectat” că nu o are cu istoria aşa cum o are cu fizica mobiliară, preşedintele a semnat îndată decretele. Urmare acestora, pe 2 noiembrie a.c. vor avea loc ceremoniile consacrate celor trei martiri şi eroi ai neamului, iar pe 27 mai 2021 ceremoniile consacrate lui Mihai Viteazul. Avem marfă! Bine că Sergiu Nicolăescu s-a gândit să lase moştenire epopeea cinematografică „Mihai Viteazul” (1970), Constantin Vaeni – „Buzduganul cu trei peceţi” (1977), iar Mircea Mureşan – „Horea” (1984). Nu mai puţin de 13,5 milioane de oameni au urmărit filmul lui Sergiu Nicolăescu, în timp ce producţia regizată de Vaeni s-a bucurat de prezenţa a 4,1 milioane, iar „Horea” de 1,85 milioane. Altfel, am fi apelat din nou la Rimes întru culturalizarea naţiei după episodul Brâncuşi. Ceea ce validează instituţia prezidenţială în 2020, în urma propunerilor legislative curat pesediste, mai puţin o pată de culoare penelistă, se ştie de pe băncile şcolii de când se face carte în România. De ce însă tocmai în vremurile noastre apar asemenea decrete, în afara unui şvung pretins patriotic, e greu de răspuns. Câţi alţi martiri şi eroi ai neamului avem, recunoscuţi prin decrete ale înaltei instituţii prezidenţiale, iată o altă întrebare dificilă. Am căutat lista atât cât ne-a stat în putinţă, dar Google n-a dat nimic. Putem doar aproxima. Ne gândim, împletind epocile, la (să zicem) Constantin Brâncoveanu, a cărui lungă domnie ar aduce cu scenariul deja scris al unei producţii cinematografice de efect („Şi bunurile şi viaţa ne sunt pierdute. Acum trebuie să ne îngrijim să nu ne pierdem şi sufletele. Fiţi bărbaţi, iubiţii mei, şi nu vă fie teamă de moarte. Vedeţi ce a suferit Cristos pentru noi şi de ce moarte a murit! Rămâneţi tari în credinţă şi nu vă clintiţi, nici pentru viaţa voastră, nici pentru lumea toată!”). Alte trecute vieţi de eroi şi de martiri: Decebal, Gheorghe Doja, Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, generalul Cerchez, generalul Eremia Grigorescu, mareşalul Prezan, Ecaterina Teodoroiu. Iar lista rămâne deschisă.
