Următoarele şedinţe au adus creşterea euro, odată cu înmulţirea ordinelor de cumpărare din partea importatorilor, care trebuie să achite achiziţiile din cursul verii. Lunea aceasta, tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,8990 – 4,9130 lei ceea ce a făcut ca BNR să stabilească o medie de 4,9047 lei. Presiunea pe curs se va menţine, datorită deficitului de valută din piaţă care a crescut, conform INS, în primele şapte luni ale anului la 18,768 miliarde euro, mai mult cu 5,882 miliarde euro faţă de perioada similară din 2021. De altfel, nivelul exporturilor va avea de suferit din cauza încetinirii economiilor din zona euro, principalul partener comercial al României, după ce motorul german s-a gripat în ultimele luni. În scenariul macroeconomic central pe termen scurt revizuit al Băncii Transilvania economia naţională ar putea creşte cu ritmuri anuale de 4,4% în 2022, pentru a încetini în 2023 la 2,4%, pe fondul deteriorării climatului macroeconomic din zona euro şi erodării venitului real disponibil al populaţiei. PIB ar urma să crească cu 4,6% în 2024.
Aprecierea leului din ultimele săptămâni a încetinit ritmul de creştere a preţurilor. Conform INS, rata anuală a inflaţiei a urcat în august la 15,3%, după ce în iulie ea a fost de 15%, respectiv de 15,05% în iunie. Dobânzile interbancare au cunoscut o scădere uşoară. La aceasta a contribuit şi avertismentul guvernatorul BNR care a spus că ele au „sărit calul”. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la 7,91% faţă de 7,93%, la începutul săptămânii trecute. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la finalul perioadei la 8,07% faţă de 8,10% la debutul intervalului. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a început săptămâna la 8,23% faţă de 8,26%, valoare stabilită lunea trecută.
Joi, în cursul celei de a şasea şedinţă de politică monetară din 2022, BCE a decis majorarea ratei de referinţă de la 0% la 0,75%, cu scopul de a stopa inflaţia, care a crescut în august la 9,1%. Decizia a influenţat evoluţia monedei unice, care a beneficiat şi de suportul declaraţiei făcute de Joachim Nagel, guvernatorul Bundesbank, conform căruia zona euro va cunoaşte noi creşteri „semnificative” ale dobânzii de politică monetară pentru a contracara inflaţia. După o scădere la 0,9877 dolari, minim al ultimilor 20 de ani, moneda unică a crescut lunea aceasta la 1,0060 – 1,0198 dolari. La noi, cursul monedei americane a atins un maxim de 4,9031 lei dar a încheiat perioada la 4,8284 lei. Cursul francului elveţian a crescut de la 4,9487 la 5,0703 lei iar cel al lirei sterline a fluctuat între 5,5911 şi 5,6378 lei.
