Ploile şi căldura ne-au lăsat fără legume
Elena Radu cultivă de câţiva ani legume în comuna Obârşia. Vremea capricioasă i-a dat peste cap toate calculele economice. Dacă la începutul anului se gândea la nivelul profitului, acum îşi face calcule pentru a reduce cât de mult poate din pierderile cauzate de vreme. Îşi doreşte ca la final să reuşească să scoată măcar banii pe munca depusă luni bune ca să înfiinţeze şi să îngrijească suprafeţele cultivate cu roşii, ardeii şi vinete. “Anul acesta a fost unul atipic. Nu a fost deloc bun pentru legumicultori. Ploile numeroase au făcut ca de multe ori plantele să zacă în adevărate bălţi şi astfel plantele de roşii, vinete sau ardei să putrezească. Acolo unde nu au fost distruse de ape, au fost afectate de temperaturile ridicate. Practic, căldura mare în alternanţă cu ploile au făcut ca florile să avorteze şi să nu lege. În plus, vremea a făcut să apară tot felul de boli care au dus şi ele la scăderea calităţii legumelor. La începutul anului estimam un profit bun, care să ne răsplătească munca depusă la înfiinţarea culturilor şi după, cu îngrijirea lor. Vremea ne-a dat calculele peste cap. Acum sperăm ca atunci când vom trage linie şi vom face calculele să nu ieşim în pierdere, să nu fi muncit pe degeaba. Noroc cu banii de pe program, cei 3.000 de euro, că ne mai scoatem o parte din cheltuieli sau din investiţii, că altminteri situaţia era complicată rău de tot”, ne-a explicat femeia.
Vremea a afectat toate tipurile de culturi de legume
În situaţia Elenei Radu sunt toţi legumicultorii olteni din cele două mari bazine legumicole, indiferent de legumele care predomină culturile înfiinţate sau dacă au fost puse la „rece” sau la solar. „Mulţi spun că sunt afectate doar culturile înfiinţate la câmp, în aer liber. Adevărul este că afectate sunt toate culturile, inclusiv cele din solar, doar gradul diferă. Este adevărat că pierderile cele mai mari sunt la culturile din câmp. Ele au fost cele mai expuse. Culturile din solar au fost şi ele afectate pentru că le-a luat apa pe dedesupt şi le-a spălat rădăcinile. Pierderile sunt importante pentru oricare dintre fermieri, indiferent de suprafaţă sau de culturi. Cel mai mult au avut de pierdut cei care au pus ardei şi vinete pentru că, spre deosebire de cei cu roşii, ei nu au primit ajutor din partea statului niciun euro”, a susţinut un fermier din Strejeşti care ne-a mărturisit că de mulţi ani nu a mai avut aşa mari probleme cu culturile. “Ce nu a stricat ploaia, a distrus grindina şi ce a scăpat de amândouă au fost afectate de caniculă. Dacă este să ne luăm după meteorologi, nu am avut temperaturi extreme, dar a fost foarte cald, iar perioadele caniculare au alternat cu ploi. Pentru plante acest lucru este echivalent cu diverse boli şi cu diminuarea producţiei”, a mai spus omul.
Producţiile de pepeni, mai mici cu până la 70%
Pierderi însemnate au înregistrat şi fermierii care au pus accentul pe cultivarea pepenilor, indiferent de zona reprezentată. Dacă în alţi ani, la început de august eram în plin sezon de comercializare a lubeniţelor, cum li se mai spune pepenilor verzi, acum situaţia e cu totul diferită. Fermierii care au ieşit printre primii cu lubeniţele le-au şi terminat. Prin pieţele slătinene se mai găsesc câţiva producători de lubeniţe din “zonele noi” de cultivatori de pepeni. “E cam ultima recoltă, şi să vrem să mai culegem nu prea mai avem ce. Ploile ne-au afectat grav producţia din acest an. Cu o aşa situaţie nu ne-am mai confruntat de ani buni. Comparativ cu anul trecut, producţia din acest an a fost sub jumătate. Ca şi cum nu ar fi fost suficient, din cauza ploilor lubeniţele culese de pe la mijlocul lui iulie nu au avut nici dulceaţa necesară. Mulţi clienţi au venit să cumpere şi, după ce au gustat, au renunţat. Ne-au spus că nu sunt bune. Degeaba le-am explicat, că nu i-am putut convinge să se răzgândească. În opinia lor, lubeniţele nu erau bune”, ne-a mărturisit Valerică Brad, un cultivator de pepeni din Dăbuleni care a ales să-şi vândă marfa în cea mai mare piaţă din Slatina.
Ofertă mică, preţuri mari, cămări goale
De teamă că vor rămâne cu cămările goale în toamnă, fie din lipsa legumelor necesare, fie din cauza preţului prea mare, unii slătineni au început aprovizionarea. “Am luat roşii pentru zarzavat şi vinete pentru a le coace şi a le băga la ladă. Am înţeles că nu prea mai sunt legume şi am gândit să nu rămân cu cămara goală. Nu ştiu dacă fac sau nu bine pentru că este devreme. Am luat roşiile cu 3,5 lei kilogramul, cu mult peste preţul de acum două 
săptămâni când aceleaşi roşii le luam cu 2 lei. Vinetele au fost până săptămâna trecută, 1,5 lei kilogramul, iar acum sunt cel puţin 2 lei. În ultima perioadă a crescut preţul la mai toate legumele. Dovlecelul a ajuns 3 lei kilogramul şi a fost un leu… Despre varză ce să mai zic, că este incredibil de scumpă. Dai pe o varză mai mare şi 10 lei, că a ajuns cel puţin 3,5 lei kilogramul. Nu ştiu unde o să ajungem cu preţurile astea… Cu siguranţă nu vom mai face aceeaşi cantitate de zarzavat, iar cămările vor rămâne mai mult goale decât pline pentru iarnă”, ni s-a destăinuit tanti Ioana, o slătineancă gospodină care obişnuieşte să se aprovizionez în toamnă cu toate cele necesare pentru iarnă.
Autorităţile şi legumicultorii nu se pun cu natura
Autorităţile recunosc efectele vremii asupra producţiei de legume din acest an. Ei speră ca măcar de acum încolo vremea să nu le mai afecteze munca legumicultorilor. „Legumicultorii olteni au motive întemeiate să se plângă de producţii mici. Atât ploile cât şi căldurile le-au afectat grav culturile. Cel mai mult au de suferit fermierii care au plantat legume “la rece” în câmp. Afectată a fost şi cultura din spaţii protejate. Din păcate, nu putem să ne luptăm cu capriciile naturii. Tot ce putem face este să sperăm că nu vom mai avea perioade de ploi abundente care să continue să afecteze producţia de legume astfel încât, în toamnă, să nu prea mai găsim legume româneşti în pieţe sau ele să fie prea scumpe pentru ca oamenii să şi le permită” – a declarat Dragoş Drăghicescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Olt. Acesta nu a putut preciza cam la cât se ridică pierderile legumicultorilor cauzate de vremea capricioasă din această vară. “Nu avem o estimare a scăderilor de producţie înregistrate de fermieri şi cu atât mai mult valoarea pierderilor. Este extrem de greu să facem aşa ceva pentru că o astfel de situaţie trebuie să ţină cont de mai mulţi factori. Cert este că sunt pierderi importante pentru fermieri, indiferent de culturile înfiinţate şi de modul de producere a legumelor. Sunt pierderi şi la cei care au ales şi au putut să cultive în spaţii protejate, dar mai ales la cei care au pus legume în câmp. Probabil că pierderile cele mai mici sunt în dreptul legumicultorilor din cadrul programului Tomata, care au beneficiat şi de sprijinul de 3.000 de euro”, a mai spus Drăghicescu.
Preţuri fără concurenţă pentru legumele din import
În principalele pieţe din Slatina preţurile la principalele legume au crescut, în ultimele două săptămâni, chiar şi cu peste 50%. Astfel, preţul unui kilogram de roşii variază, în funcţie de calitate şi soi, între 3 şi 5 lei, iar unul de vinete între 2 şi 3 lei. Preţul nu a rămas pe loc nici pentru ardeiul kapia sau gogoşar care se comercializează cu peste 4 lei kilogramul, iar preţul la varză sare de 3,5 lei. La dovlecei preţul s-a triplat comparativ cu cel practicat la mijlocul lunii trecute, iar la pepeni a revenit la 4 lei kilogramul, preţ practicat la scurt timp după ce au apărut pe piaţă. Producătorii agricoli sunt convinşi că tendinţa de creştere a preţurilor se va menţine până pe la mijlocul lunii septembrie, când se va şti cam care sunt cantităţile de legume estimate pentru comercializare pe timpul toamnei. Din păcate, preţurile pentru legumele româneşti sunt şi la acest moment mult mai mari decât la cele din import. Astfel se facă că mulţi români nu-şi vor putea permite să simtă în continuare gustul deosebit al legumelor autohtone şi vor fi nevoiţi să achiziţioneze legume din afară, mult mai accesibile pentru buzunarul lor.
