Mitropolitul Olteniei continuă războiul cu credincioşii de la Frăsinei
Blestemul lui Irineu va fi „cioplit în piatră“

ÎPS Irineu, „izvorâtorul“ de blesteme din fruntea Mitropoliei Craiova, a provocat un scandal de proporţii în cadrul Bisericii Ortodoxe Române după ce, în urmă cu o săptămână, a blestemat preoţii şi credincioşii care merg să se roage la o biserică ce aparţine de Mănăstirea Frăsinei. Sprijinit de reacţia Bisericii Ortodoxe Române, care a considerat că scopul scuză mijloacele, Irineu merge mai departe cu planul său şi anunţă că va ridica un monument pe locul în care Sfântul Calinic a oprit urcarea femeilor la „Athosul României“, aşa cum este cunoscută mănăstirea vâlceană.

0

În urmă cu un secol şi jumătate, la 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, într-un vârf de deal, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a pus piatra de temelie a Mănăstirii Frăsinei, lăcaş de cult unic în ţara noastră, cu rânduieli ca pe Muntele Athos. Femeile nu au voie să pună piciorul aici, iar slujbele se fac de la miezul nopţii până răsare soarele. Totuşi, în anii `50, la doar doi kilometri de mănăstire, a fost ridicată o biserică, astfel încât femeile din împrejurimi să poată participa la slujbe. Şi vreme de aproape şapte decenii, nimic n-a tulburat viaţa monahală de la „Athosul“ României. Lucrurile s-au schimbat la finele anului trecut, atunci când ÎPS Irineu şi-a „băgat coada“ şi a schimbat întreaga conducere a mănăstirii. Nou-veniţii, care ar fi acţionat la indicaţiile mitropolitului, nu au pierdut prea mult timp şi au început să ia o serie de decizii contestate de enoriaşi, totul culminând cu decizia de a interzice slujbele în biserica din apropierea mănăstirii. Revolta credincioşilor nu l-a impresionat pe Irineu care, din contră, a atacat cu un document demn de Evul Mediu. 

Blestemaţi cei ce vor trece pragul bisericii din vale

Printr-o hârtie intitulată „Document de legământ cu blestem“, mitropolitul Olteniei a hotărât „că, de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, nimeni dintre monahi şi cei hirotoniţi, preoţi sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică şi să nu mai săvârşească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină şi nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spaţiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic şi sub blestemul nostru. De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir şi va încălca acest legământ, să fie în aceeaşi osândă“.

În mod surprinzător, deşi rânduielile Bisericii nu includ blestemele, şefii BOR au întărit decizia mitropolitului Olteniei. „Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstirii Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah“, a punctat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. El a criticat referirile la „blestem“, dar i-a găsit o scuză: „Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă“.

Mitropolitul merge mai departe

Neclintit în decizia sa, mitropolitul Olteniei a anunţat marţi – 17 ianuarie că va realiza chiar o lucrare monumentală pe care o va aşeza pe locul în care Sfântul Calinic a oprit urcarea femeilor la Mănăstirea Frăsinei. Monumentul ar urma să fie amplasat lângă altarul bisericii de jos construită în perioada comunistă, întărind practic blestemul pus de ÎPS Irineu pe capul credincioşilor care îndrăznesc să mai pună piciorul în lăcaşul de cult. „Această lucrare de dimensiune monumentală va fi executată şi aşezată în locul în care Sfântul Ierarh Calinic a oprit intrarea părţii femeieşti pentru a nu fi sminteală vieţuitorilor Sf. Mănăstiri Frăsinei. Astfel, liniştea care se va coborî asupra acestei Sfinte Ctitorii va repune în rânduiala Mănăstirii Frăsinei dorinţa Sfântului Ierarh Calinic de a avea această ţară o adevărată lavră monastică athonită în care ascultarea, sărăcia şi castitatea (voturile monahale) să dăinuiască în trupurile şi sufletele celor care au fost chemaţi să aleagă în această viaţă pământească iubirea în Hristos, Mântuitorul nostru Cel viu şi veşnic!“, se arată într-un comunicat de presă al Mitropoliei Olteniei.
Conflictul din jurul bisericii de la Frăsinei este însă departe de a se fi încheiat, credincioşii fiind în continuare revoltaţi de decizia mitropolitului Olteniei, la fel ca şi călugării de la Frăsinei.  

Facebook Comments