Bătălia dintre Guvern și sistemul judiciar pentru una dintre cele mai mari facturi salariale din sectorul public intră într-o nouă etapă. Curtea Constituțională a respins demersul prin care Ilie Bolojan încerca să demonstreze că instanțele au intrat pe terenul Executivului atunci când au obligat Guvernul să găsească bani pentru plata restanțelor salariale din Justiție. Judecătorii constituționali au stabilit că între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție nu a existat conflictul constituțional reclamat de premierul interimar. Decizia CCR nu înseamnă însă că magistrații vor primi automat cele 4,8 miliarde de lei. Meciul decisiv se joacă în continuare în instanță.
4,8 miliarde de lei și o penalitate care poate costa bugetul cu 48 de milioane pe zi
Totul pornește de la drepturile salariale restante obținute în urma unor hotărâri judecătorești și a unor majorări aplicate retroactiv. Înalta Curte a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru plata acestor sume. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a dat dreptate Înaltei Curți și a obligat Executivul să asigure banii, inclusiv prin rectificarea bugetului. Hotărârea primei instanțe conține și partea care poate transforma disputa într-o adevărată bombă pentru buget: dacă soluția rămâne definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție zece zile pentru punerea ei în executare. Pentru fiecare zi de întârziere a fost stabilită o penalitate de 1% din suma datorată. Raportată la cele 4,8 miliarde de lei, aceasta ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, la care se adaugă și alte sancțiuni stabilite de instanță.
Bolojan: judecătorii nu pot decide cum se împart banii țării
Ilie Bolojan a mers la CCR tocmai pentru a contesta această situație. Premierul interimar a susținut că puterea judecătorească nu poate obliga Executivul să distribuie într-un anumit mod fondurile din bugetul de stat și că instanța s-ar fi substituit Guvernului și Parlamentului în materie bugetară. Argumentul său a fost că elaborarea bugetului, rectificările și distribuirea banilor publici sunt atribuții ale Executivului și Legislativului, nu ale instanțelor. În plus, Bolojan a avertizat că o obligație de plată de asemenea dimensiuni poate afecta echilibrul bugetar al României. CCR nu i-a dat însă dreptate în privința existenței unui conflict constituțional.
Povestea a început cu o majorare salarială aplicată retroactiv
În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la hotărâri judecătorești pronunțate anterior. Majorarea produce efecte retroactive din 2018, iar diferențele acumulate în mai mulți ani au dus la actualele restanțe. Bugetul pregătit pentru 2026 prevedea deja sume suplimentare importante pentru plata acestor drepturi, însă Guvernul a amânat o parte dintre plăți. De aici s-a ajuns la procesul deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Decizia CCR nu închide însă dosarul, dar bătălia se mută acum la Înalta Curte.
Pe 8 octombrie, instanța supremă are stabilit un nou termen pentru pronunțarea soluției definitive în procesul privind cele 4,8 miliarde de lei, asta după ce judecătorii au amânat deja de șase ori verdictul. Dacă hotărârea Curții de Apel rămâne definitivă, presiunea asupra bugetului va deveni imediată. Guvernul va trebui să găsească aproape un miliard de euro pentru restanțele salariale din Justiție, într-un moment în care deficitul și cheltuielile publice sunt deja printre principalele probleme economice ale țării.