Eterna şi fascinanta Românie nu se dezminte

De câteva zile, România, o ţară care, până nu demult, mima cu succes democraţia şi se pregătea intens de trei runde de alegeri care ar fi trebuit să nu aibă istoric, fierbe în suc propriu din cauza, pe de-o parte, a rezultatului primului tur al prezidenţialelor, iar pe de alta a deciziei CCR de anulare a acestuia. Fără precedent juridic în istoria electorală a ţării, decizia judecătorilor de la Curtea Constituţională a provocat, în acelaşi timp, valuri de isterie, dar şi de euforie, aruncând România într-o spirală a acuzaţiilor dintre tabere care nu doar că nu se va încheia prea curând, dar va avea efecte negative pentru mult timp de-acum înainte.

0

Deşi se pregătea intens pentru revenirea la Cotroceni a primului preşedinte social-democrat de după Ion Iliescu, România a trăit, la final de an, cel mai ciudat episod din istoria post-decembristă a ţării. Cu prim tur care nu anunţa nimic, singura necunoscută fiind numele celui care urma să-l înfrunte pe Marcel Ciolacu în bătălia de pe 8 decembrie, eterna şi fascinanta Românie ne-a oferit un spectacol bizar, plin de intrigă cu accente ruseşti, personaje demne de operele lui Caragiale şi o serie de gafe instituţionale despre care, fără îndoială, se vor scrie cărţi peste câteva decenii. Am văzut, în toată splendoarea, disperarea unor instituţii cu greutate în arhitectura statului român care, prinse cu pantalonii-n vine, au bâlbâit un răspuns coerent la furtuna suveranistă, despre care ni s-a spus că a fost creată în laboratoarele Moscovei şi eliberată pe tiktok pentru a deturna voinţa electoratului român. Brusc, deşi, măcar pe hârtie, rolul lor era fix să împiedice candidaţi precum „Kremlin“ Georgescu să se apropie de orice funcţie în statul român, ce să mai vorbim despre cea mai înaltă dintre ele, serviciile de informaţii au descoperit că în spatele candidatului independent rula o armată de boţi, troli şi influenceri care, cu bani din surse dubioase, îl cărau pe acesta pe braţe către Palatul Cotroceni. Pe repede-nainte, folosind prea puţine dovezi şi foarte multe insinuări, membrii CSAŢ au încropit un raport pe care, din motive greu de explicat, l-au ţinut ferit de ochii opiniei publice, dar şi ai judecătorilor CCR care, neavând motive, au validat turul I, deschizând astfel larg drumul pentru organizarea finalei dintre „balaurul sovietic“ şi „prinţesa proeuropeană“.

Noaptea a fost un sfetnic bun

Cu doar câteva ore înainte ca primii români de pe meleagurile Noii Zeelande să plece către urnele deschise pentru turul 2, când pe malul Dâmboviţei era încă întuneric, Curtea Constituţională a României a început să fie asaltată cu solicitări din partea societăţii civile, ONG-uri şi, probabil, nişte instituţii, care cereau celor nouă „cavaleri roz“ ai democraţiei să reconsidere validarea iniţială şi, în lumina raportului CSAŢ, să decidă anularea turului I. Aşa se facă că vineri, în de-acum celebrul 6 decembrie, dis-de-dimineaţă, CCR s-a reunit de urgenţă care a durat câteva ore, suficient pentru ca în secţiile de peste hotare să se strângă aproape 60.000 de voturi. Zvonurile curgeau pe toate canalele media, dar toate dădeau ca sigură o victorie a lui Georgescu. În toată această panică ce adusese posturile TV de ştiri în pragul isteriei, pe coşul CCR a ieşit fum alb. Sau negru, depinde din ce parte a baricadei priveai situaţia. Printr-o decizie nu la limita logicii, ci mult dincolo de ea, judecătorii Curţii au admis că parcă fusese ceva necurat în campania candidatului tiktok, astfel că au luat hotărârea să anuleze turul I, care urmează acum să fie reluat de la zero.

sursa foto: facebook.com/CurteaConstitutionalaRomania

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Hotărârea, luată în urma dezvăluirilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind ingerinţele externe în procesul electoral, a generat reacţii puternice şi diverse în rândul societăţii şi al clasei politice. Numeroase voci, printre care şi Elena Lasconi, şefa USR şi candidatul calificat în turul al doilea, au criticat decizia, considerând-o periculoasă pentru stabilitatea democratică, care creează şi un precedent riscant. Pentru că nu trebuie să fii vreun doctor în drept constituţional pentru a înţelege că anularea unui scrutin deja validat, chiar şi din motive cât se poate de întemeiate, poate deschide calea unor abuzuri viitoare. Fără să mai vorbim despre subminarea încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice. Atâta câtă mai era şi asta.
Pe de altă parte, o parte semnificativă a populaţiei, în frunte cu mai toate figurile cunoscute de pe scena politică, au aplaudat decizia CCR, argumentând că măsura este justificată în contextul ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Deşi acceptă că legislaţia a fost interpretată extensiv, aceştia consideră că protejarea integrităţii procesului electoral şi prevenirea influenţelor externe nocive sunt prioritare.
Decizia CCR a fost primită bine şi de către partenerii externi ai României, care şi-au exprimat însă îngrijorarea faţă de ingerinţele externe în procesul electoral românesc, subliniind necesitatea unor investigaţii amănunţite pentru a asigura integritatea democratică.

Distracţia de-abia acum începe

Dincolo de toate, anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale marchează un moment de cotitură în politica naţională care, cu siguranţă, va avea repercusiuni multiple în viitor. Mai mult, deşi pentru moment situaţia pare stabilă, este greu de crezut că ruptura care s-a creat în societatea românească va fi reparată prea curând. Oricum, în niciun caz până la alegerile care, probabil, vor fi organizate în luna martie-aprilie a anului viitor. Ba chiar, dacă ar fi să privim obiectiv, reacţia ulterioară a instituţiilor de forţă, care au declanşat o „vânătoare de legionari“ printre apropiaţii lui Georgescu, îi face pe mulţi dintre români să spună că autorităţile de la Bucureşti încep să se comporte fix ca regimurile alea de care încearcă să ne apere. Greu de spus cum vor evolua lucrurile, dar un lucru este cert: urmează vremuri interesante!

Facebook Comments