În comunicatul de presă se precizează că „în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”. Este posibil ca nivelul ratei de referinţă de 7%/an să fie menţinut şi la şedinţa din 5 iulie, în condiţiile în care „rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026). Preţurile au crescut în martie cu 6,61%, faţă de 7,23% în februarie.
Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză anticipează pentru sfârşitul acestui an o scădere a ratei inflaţiei la 4,6%, cu o medie anuală de 5,6%.
În aşteptarea deciziilor BNR, piaţa valutară a rămas deosebit de stabilă pe parcursul perioadei analizate. Cursul euro s-a mişcat între 4,9753 şi 4,9765 lei, valoarea stabilită lunea aceasta, în timp ce tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat de la începutul lunii aprilie.
Indicii ROBOR au cunoscut din aprilie o cvasistabilitate, după ce s-au apropiat foarte mult de pragul de 6%. Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, şi cel la 12 luni s-au oprit la 6,07%.
Trezoreria a continuat să se împrumute, profitând de lichiditatea excesivă. La începutul acestei săptămâni, Finanţele au atras 626 milioane lei cu scadenţa ianuarie 2026, faţă de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,09%. La a doua licitaţie cu scadenţa iulie 2024, cu o valoare iniţială de 400 milioane lei, statul s-a împrumutat cu 458 milioane lei la un randament mediu de 6,79%/an.
Deteriorarea pieţei muncii din Statele Unite în martie, aşa cum au arătat-o datele publicate la sfârşitul săptămânii trecute, şi scăderea în aprilie a indicelui general al încrederii consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, la 67,4 puncte, minim al ultimelor şase luni, au afectat performanţa monedei americane.
În perioada analizată, euro a fluctuat între 1,0726 şi 1,0791 dolari, iar media monedei americane s-a mişcat între 5,6134 şi 5,6364 lei. Săptămâna aceasta, atenţia pieţelor este îndreptată către Statele Unite de unde se aşteaptă publicarea unor date economice importante, dar şi declaraţiile unor oficiali ai Rezervei Federale, inclusiv a preşedintelui ei, Jerome Powell.
Lunea aceasta, media francului elveţian a scăzut de la 5,0909 la 5,0892 lei, cea a lirei sterline de la 5,7832 la 5,7819 lei, iar preţul gramului de aur a coborât la 347,3272 lei, consecinţă a deprecierii metalului galben la 2.337,90 – 2.365,20 dolari/uncie.
Bitcoin a testat vinerea trecută scăderea sub pragul de 60.000 dolari, dar a crescut lunea aceasta până la 63.225 dolari, în timp ce ethereum fluctua între 2.868 şi 2.993 dolari.
