28 februarie 2024, când la Bistriţa s-a disputat partida cu naţionala Croaţiei, rămâne o bornă de referinţă pentru handbalul nostru feminin. Pentru istoria uneia dintre cele mai iubite discipline sportive. Bornă de referinţă nu pentru că ni s-au consolidat şansele de calificare la Euro dintr-o grupă în care Grecia şi Bosnia – Herţegovina fac figuraţie. Ci pentru că a fost meciul care a parafat retragerea de la naţională a Cristinei Neagu, inter stânga şi coordonator, de patru ori declarată cea mai bună jucătoare a lumii, supranumită de fani „Messi a handbalului”. Ne va fi greu s-o căutăm spre a o găsi acolo unde o ştiam pasând şi înscriind în stilu-i propriu. În unul dintre testele la care a fost invitată, „Cris” a reuşit să parcurgă 13 paşi într-o secundă. Iar cea mai rapidă aruncare a ei la poartă a atins 129 km/h în partida cu Polonia la Campionatul European din 2020. Meciul de la Bistriţa a mai consemnat şi retragerea de la naţională a Crinei Pintea, pivot de mare valoare oriunde i-a fost dat să joace. Ambele, spre bucuria (tele)spectatorilor, îşi continuă activitatea la CSM Bucureşti, calificată în play-off-ul Ligii Campionilor. Şi Cristina, şi Crina şi-au dorit cu ardoare să însoţească naţionala României la Jocurile Olimpice de la Paris. Dar – ca să folosim un stereotip neutru – n-a fost să fie, urmare poate şi a faptului că fetele noastre nu au prins la Campionatul Mondial din decembrie decât locul 12. Apropo, Croaţia a încheiat pe 14. În ceea ce o priveşte pe Neagu, dezamăgirea e cu atât mai mare, cu cât ea nu şi-a putut lega numele (şi renumele!) de nicio realizare la vârf cu o echipă de club românească, nu mai vorbim de naţională. Are 213 selecţii şi 936 de goluri încununate până la urmă cu o medalie de bronz în 2015, anul în care, cu Buducnost, a câştigat trofeul Ligii Campionilor. Un an mai târziu, CSM Bucureşti a pus şi ea mâna pe trofeu, iar vedetele finalei s-au numit Gullden, Brădeanu, Torstensson, Grubisic, Pessoa. Marele Lionel Messi a impresionat cu Barcelona, dar a şi dus titlul mondial în Argentina. Dezamăgirile Cristinei sunt, de bună seamă, şi ale noastre. N-am prevăzut, n-am ştiut să ţinem de ea. Mai apelăm la un stereotip: nu s-au aliniat atunci astrele. La Bistriţa, România a învins Croaţia. Problema nu e dacă ne calificăm la Euro 2024, ci cum ne vom descurca acolo. Căpitanul naţionalei pregătite de Florentin Pera este tot Cristina. Laslo. Ostase, pe postul ei de pivot, a înscris 9 goluri, ca la pătrunderile Crinei. În lotul convocat de selecţioner se găsesc multe jucătoare debutante. S-a văzut spre finalul întâlnirii cu croatele, când câteva greşeli puerile erau cât pe-aci să dărâme tot ce se construise cu muncă. Şi dăruire. Pentru că în sport, ca şi în atâtea din viaţă, dacă dăruire nu e, nimic nu e.
