„Foamea” mare de lei a Trezoreriei, care a acoperit deja 22% din necesarul brut de finanţare pentru acest an, a stimulat intrările de capitaluri străine interesate să obțină randamente cât mai mari. Pe de altă parte, companiile au vândut valută pentru a-și achita taxele și impozitele la bugetul de stat. Pe plan extern, aversiunea față de risc s-a menținut la un nivel scăzut, investitorii mizând pe încetinirea ritmului de creștere a ratei de referințe de către Rezerva Federală americană, ceea ce a redus cererea de dolari.
Cursul euro a scăzut de la 4,9198 lei, la începutul săptămânii trecute, la minimul ultimelor trei luni de 4,8858 lei. Lunea aceasta, cursul a crescut de 4,8922 la 4,9030 lei, pe fondul prudenței manifestate și pe piețele externe înainte de ședințele de politică monetară ale unora dintre marile bănci centrale. Cotațiile euro au crescut de la 4,894 lei, la deschidere, la 4,914 lei, în partea a doua a zilei.
Comisia Națională de Prognoză a prezentat joia trecută Prognoza sa de Iarnă, care anticipează pentru 2023 un curs mediu al euro de 4,94 lei. În schimb, sondajul realizat în decembrie de CFA România în rândul membrilor săi și publicat tot joi, prognozează pentru acest an o evoluție depreciativă pentru cursul euro/leu. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0080 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0636 lei/euro.
Dobânzile interbancare au continuat să scadă, odată cu reducerea presiunilor inflaționiste, iar riscurile intrării în recesiuni s-au diminuat, în timp ce BNR a renunțat la limitarea lichidității din piața monetară. CNP indică o inflație de 8% pentru sfârșitul anului și o medie anuală de 10,8%, în condițiile în care impactul negativ al prețurilor la energie se reduce ca urmare a ajutorului guvernamental și a vremii calde. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât la începutul acestei săptămâni de la 7,23% la 7,20%, minim al ultimei jumătăți de an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,89 la 7,88%.
Săptămâna aceasta se vor desfășura ședințele de politică monetară ale Fed, de la care analiștii așteaptă o majorare cu 0,25% a ratei de referință, respectiv a BCE și Băncii Angliei, care ar urma să crească dobânda de jumătate de punct procentual.
Euro s-a apreciat joi la 1,0929 dolari, maximul ultimelor nouă luni, pentru ca lunea aceasta cotațiile să coboare la 1,0853 – 1,0913 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5132 la 4,4803 lei și a fost stabilit la sfârșitul perioadei la 4,4936 lei. Francul elvețian s-a menținut la paritatea cu euro, media fluctuând între 4,8787 și 4,9102 lei. În cazul lirei sterline, după o scădere la 5,5473 lei, săptămâna aceasta a început cu un curs de 5,5798 lei.
Bitcoin a crescut duminică noapte la aproape 24.000 dolari, dar s-a depreciat lunea aceasta la 22.996 – 23.796 dolari. Ether, care s-a apropiat de 1.700 dolari, fluctua între 1.573 și 1.647 dolari.