Instituţiile româneşti, în slujba LIDL

Scandalul construirii centrului logistic LIDL la Cârcea, în imediata vecinătate a uneia dintre cele mai importante instalaţii radar din sudul României, investiţie a concernului german pe terenurile achiziţionate de la membrii familiei primarului Pupăză şi firmele lor, scoate în evidenţă, cu o singură, dar importantă excepţie, atitudinea de servilism pe care instituţiile publice implicate în scandal o au în relaţia cu investitorul privat. Acest lucru ne demonstrează, încă o dată, slăbiciunea statului român în faţa marilor concerne multinaţionale, o atitudine diametral opusă faţă de modul în care acesta se comportă cu micii investitori români sau cu persoanele fizice care le trec pragul pentru probleme cotidiene.

0

Dacă în locul LIDL România ar fi fost casa unui localnic sau un mic depozit al unui investitor craiovean, cu siguranţă autorităţile statului român ar fi avut un cu totul alt comportament decât îl au în prezent cu investitorul german. Tratamentul de care se bucură aceste concerne multinaţionale atotputernice în România este unul preferenţial în multe cazuri, lucru care reiese foarte clar şi din modul în care este tratată compania germană de către Primăria Cârcea, Consiliul Judeţean Dolj şi Ministerul Apărării Naţionale.

Primăria Cârcea

În ordine cronologică, să ne oprim pentru prima dată la Primăria Cârcea, instituţia condusă de Valerică Pupăză, vânzătorul direct sau indirect al terenului pe care LIDL România construieşte în prezent centrul logistic. Aceasta este prima instituţie care, pentru a-şi sluji conducătorul şi a-i permite acestuia să devină milionar în euro, a ignorat cu desăvârşire legea, aşa după cum a acuzat şi Ministerul Apărării Naţionale. Atunci când Consiliul Judeţean Dolj i-a cerut avizele necesare Certificatului de Urbanism în vederea obţinerii Autorizaţiei de Construcţie pentru centrul logistic, responsabilii din primărie însărcinaţi să facă acest lucru au omis să amintească despre avizul obligatoriu din partea MApN. Această omisiune a reprezentat prima scăpare (se mai îndoieşte cineva că a fost voită?) a unei autorităţi publice care a condus la scandalul din prezent. Ce ar fi însemnat pentru Pupăză şi LIDL dacă acest aviz ar fi fost cuprins în corespondenţa dintre Primăria Cârcea şi Consiliul Judeţean Dolj? Pe lângă o perioadă mai lungă de timp până la obţinerea Autorizaţiei de Construcţie a depozitului, în condiţiile în care a fost o cursă contracronometru pentru obţinerea ei, şi unele limitări care, poate, ar fi speriat investitorul şi l-ar fi izgonit din Cârcea. În acest caz, familia Pupăză ar fi, în prezent, mai săracă, în principiu, cu milioanele de euro intrate în conturi în ultimul an.

Mihai Neațu și Valerică Pupăză

Consiliul Judeţean Dolj

Consiliul Judeţean Dolj este instituţia care a eliberat autorizaţia de construcţie a centrului logistic al LIDL România de pe raza comunei Cârcea. Dincolo de faptul că s-a străduit din răsputeri să realizeze acest lucru într-un timp cât mai scurt cu putinţă, strădanii de care nu s-au bucurat foarte mulţi dintre contribuabilii de rând, CJ Dolj s-a poziţionat din capul locului alături de concernul german. I-a apărat cu cerbicie investiţia şi a participat activ la negocierile cu privire la înţelegerea judiciară ruşinoasă încheiată între MApN şi LIDL, prin care ministerul se declara gata să îşi mute radarul pe cheltuiala LIDL numai să nu deranjeze investitorul străin care, practic, prin investiţia sa, neutraliza una dintre cele mai importante instalaţii radar din sudul ţării. La începutul scandalului, prin vocea vicepreşedintelui Mihai Neaţu, s-a şi pronunţat, citat de www.adevărul.ro: „Consiliul Judeţean a emis autorizaţia de construcţie în perfectă legalitate. Ştiam că acolo sunt terenuri în proprietatea Armatei, dar condiţiile legale nu impuneau solicitarea avizului. Vorbim, într-adevăr, de siguranţă naţională în zonă, dar trebuie să vorbim şi să ţinem cont  de tot spectrul de legi care ne guvernează. Sunt foarte multe legi pe care trebuie să le luăm în calcul. Am reanalizat împreună cu reprezentanţii MApN situaţia respectivă, nu s-au găsit condiţii de noutate din punct de vedere legislativ, noi ca să ţinem cont… colegii de la MApN trebuiau să facă anumite chestiuni, lucru care s-a întâmplat ulterior emiterii autorizaţiei de construcţie, dar noi în continuare explorăm cu MApN şi dorim să găsim o cale împreună cu MApN, legală, pentru a putea permite continuarea acelei investiţii care este una foarte importantă pentru judeţul Dolj”. În ce măsură o instituţie publică românească, aşa cum este Consiliul Judeţean Dolj, ar trebui să se zbată pentru un investitor, fie el şi străin, este greu de înţeles. Primul motiv care îţi vine în minte este acela că, în cazul anulării autorizaţiei în instanţă, cel care va plăti oalele sparte ar putea fi tocmai Consiliul Judeţean Dolj, iar Curtea de Conturi s-ar putea să solicite ca prejudiciul pe care îl va avea de achitat cel care a eliberat autorizaţia de construcţie să fie recuperat de la persoanele responsabile de ilegalitate. Una dintre ele este chiar Mihai Neaţu, cel care este desemnat să se ocupe, printre altele, şi de problemele de urbanism din Consiliul Judeţean Dolj. Al doilea, unul mai subtil şi nu de notorietate, ţine de relaţiile personale pe care Neaţu le are cu Valerică Pupăză. Cei doi sunt prieteni apropiaţi, iar acest lucru pare să atârne mai mult decât ar trebui în balanţa acestui scandal.

Ministerul Apărării Naţionale

Vasile Dâncu – ministrul apărării

Poziţia MApN-ului în acest scandal este una de-a dreptul revoltătoare dacă avem în vedere o cronologie a faptelor. În primul rând a surprins prin lentoarea cu care a reacţionat atunci când, în apropierea unităţiisale de la Cârcea, care adăpostea o instalaţie radar importantă, LIDL îşi înălţa până la cer imensul depozit logistic. Apoi, a urmat paşii corecţi, adresându-se atât investitorului german, cât şi instituţiei care a eliberat Autorizaţia de Construcţie, şi averizându-i că au încălcat legea. La scurt timp, s-a adresat instanţei de judecată. Tribunalul Dolj, cu două solicitări: una de sistare a lucrărilor, a doua de anulare a Autorizaţiei de Construcţie. De aici încolo însă, MApN-ul şi-a uitat menirea şi a preferat să se transforme într-o anexă a LIDL. În plin proces, a semnat o înţelegere judiciară prin care se declara de acord să-şi mute radarul, pe banii nemţilor, din locaţia prezentă, numai să nu mai deranjeze investitorul. Apoi, ca urmare a dezvăluirilor Indiscret în Oltenia şi Libertatea şi respingerea de către instanţă a înţelegerii judiciare, a întors-o „ca la Ploieşti“ şi a declarat că singura variantă acceptată ar fi aceea de supraînălţare a radarului, şi nu de mutare a sa. La scurt timp după ce a comunicat acest lucru, juristul ministerului şi-a dat mâna cu avocaţii LIDL şi a solicitat strămutarea procesului de sistare a lucrărilor de la Tribunalul Dolj la un alt tribunal de pe raza Curţii de Apel Craiova, pe motiv că presa a obţinut acte şi informaţii din dosar, lucru care ar aduce atingere independenţei actului de justiţie. Această solicitare se află pe rolul Curţii de Apel Craiova, având termen de judecată săptămâna viitoare.
Ce să înţeleagă contribuabilul de rând în comportamentul acestor instituţii publice? În timp ce reflectaţi la această întrebare, să mai menţionăm doar faptul că am cerut, încă de pe 19 aprilie 2022, un punct de vedere oficial cu privire la acest scandal din partea investitorului german:

Buna ziua,
Aşa după cum probabil cunoaşteți, săptămânalul Indiscret în Oltenia și portalul www.indiscret.ro au scris în ultima lună despre dificultățile pe care le traversați cu privire la implementarea proiectului Centru logistic în comuna Cârcea, județul Dolj. Din informațiile noastre, lucrările la acest obiectiv sunt sistate deoarece Ministerul Apărării Naţionale a solicitat acest lucru ca urmare a încălcării Codului Aerian (Legea 21/2020).
1. Care este viitorul acestei investiții, având în vedere că ea este realizată în proporție de 50%?
2. Cine considerați că se face vinovat de faptul că LIDL România ar fi încălcat legea, după cum afirmă reprezentanții MApN?
3. Credeți că LIDL România a căzut victima unor interese imobiliare locale, ştiut fiind faptul că terenurile pe care este construit depozitul logistic au aparținut primarului şi familiei acestuia?

Nimeni nu s-a obosit să ne răspundă! Evident, contribuabilul de rând nu merită să afle răspunsurile la câteva dintre întrebările legitime pe care le ridică această afacere.

Facebook Comments