Anularea autorizaţiei de construcţie a centrului logistic de pe terenurile vândute de clanul Pupăză merge mai departe

Magistraţii ignoră înţelegerea toxică dintre armată, LIDL şi CJ Dolj

„Respinge cererea părţilor de a se lua act de tranzacţia depusă la termenul de judecată din data de 13.09.2022. Repune cauza pe rol pentru continuarea judecăţii“, a decis Tribunalul Dolj, marţi, repunând pe rol solicitarea Ministerului Apărării Naţionale de anulare a autorizaţiei de construcţie a Centrului Logistic LIDL de la Cârcea, investiţie a concernului german pe terenurile cumpărate de la membrii şi firmele familiei Pupăză. Aşa-numita „tranzacţie judiciară“, o mascaradă ticluită de juriştii Armatei şi ai concernului german, menită a ascunde o serie de ilegalităţi în eliberarea autorizaţiei de construcţie a centrului logistic, a fost ignorată de magistraţii craioveni, semn că târguiala ministerului cu LIDL nu reprezintă un argument juridic suficient de puternic pentru a se încheia cercetarea judiciară cu care a fost învestită instanţa doljeană. Drept urmare, se va trece la judecarea pe fond a cauzei, următorul termen de judecată fiind la mijlocul lunii octombrie, pe 18.

MApN încearcă să justifice o tranzacţie judiciară de neînţeles

Cu doar câteva zile înainte de această pronunţare, apelaţi de redacţia Indiscret în Oltenia, mai-marii MApN au declarat că această tranzacţie judiciară este necesară deoarece ei nu au siguranţa că procesul de pe fond poate fi câştigat într-un timp util. „Ministerul Apărării Naţionale, Consiliul Judeţean Dolj şi SC LIDL ROMÂNIA SCS au încheiat, pe 12 septembrie 2022, un contract de tranzacţie judiciară prin care operatorul economic se obligă să realizeze lucrările şi să presteze serviciile necesare care să permită funcţionarea radarului dispus pe teritoriul administrativ al comunei Cârcea, judeţul Dolj, la parametrii similari perioadei anterioare construirii depozitului.
Instituţia militară nu are competenţe legale în gestionarea sau controlul construcţiilor civile. Responsabilităţile sunt în sarcina Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a autorităţilor locale care au obligaţia de a informa beneficiarul/constructorul privind autorizaţiile necesare pentru construire. În cazul de faţă, în baza Legii 45/1994 şi a HG 62/1996, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul trebuia să solicite, de la Statul Major al Apărării, aviz în vederea demarării lucrărilor. MApN s-a autosesizat în privinţa construcţiei în momentul în care a devenit evident că obiectivul de investiţii este de natură să afecteze funcţionarea corespunzătoare a radarului de la Cârcea. În momentul respectiv au fost întreprinse toate demersurile legale cerute de legislaţie pentru stoparea construcţiei şi înştiinţarea beneficiarului şi a Consiliului Judeţean Dolj.
De asemenea, MApN nu are competenţa stabilirii unor ilegalităţi privind emiterea autorizaţiilor de construcţie şi nici nu a fost înştiinţat despre existenţa unei hotărâri judecătoreşti în această privinţă sau despre altă decizie oficială care să desfiinţeze autorizaţia de construcţie. În consecinţă, având în vedere stadiul construcţiei şi necunoaşterea finalităţii unui eventual demers de desfiinţare a autorizaţiei de construcţie şi, implicit, de demolare, care să restabilească condiţiile iniţiale din teren, MApN a fost nevoit să găsească o soluţie tehnică de rezolvare a situaţiei, soluţie identificată pe timpul discuţiilor reprezentanţilor instituţiei militare cu cei ai investitorului privat, agreată şi concretizată în oferta de lucrări.
Reiterăm faptul că pentru a nu fi afectată funcţionarea corespunzătoare a radarului, au fost întreprinse demersurile legale în vederea stopării construcţiei şi, ulterior, pentru găsirea unei soluţii tehnice în vederea rezolvării problemei“, este răspunsul Ministerului Apărării Naţionale la un set de întrebări pe care l-am adresat instituţiei cu mai bine de două săptămâni în urmă.

Răspunsul funcţionarilor din minister ridică mari semne de întrebare cu privire la profesionalismul unei părţi a personalului MApN. În primul rând, este vorba de angajaţii unităţii militare de la Cârcea şi de cei ai Direcţiei de Informaţii a Armatei din judeţul Dolj, care, după cum reiese din cele comunicate de minister, au asistat impasibili luni de zile la lucrările aflate în desfăşurare în imediata vecinătate a radarului de la Cârcea, una dintre cele mai importante instalaţii militare de acest tip din România. Abia după ce o bună parte a clădirii a fost ridicată, aceste cadre miliatre au binevoit să-şi pună câteva întrebări şi să cerceteze legalitatea autorizaţiei de construcţii eliberată pe numele vânzătorilor terenurilor, membrii familiei Pupăză şi firmele lor. În al doilea rând, este absolut bizar cum decidenţii MApN afirmă că nu au competenţe în stabilirea unor ilegalităţi în eliberarea autorizaţiei de construcţii în condiţiile în care nimeni nu le-a reproşat ceva în acest sens. Evident, instanţele de judecată stabilesc ilegalităţile şi le sancţionează în acord cu legea civilă şi penală din ţară. Ceea ce puteau şi trebuiau ei să facă este să sesizeze instanţa de judecată, aşa cum au făcut-o, dar şi un parchet care să cerceteze latura penală a întregii afaceri, lucru pe care nu s-au obosit să-l facă. Nu în ultimul rând, cedând atât de uşor unor presiuni din sfere politico-diplomatice şi semnând acea mizerabilă înţelegere, care pune sub semnul îndoielii verticalitatea unei instituţii-pilon a societăţii româneşti, armata, ministerul dă un semnal foarte prost societăţii civile în ansamblu său: nu are încredere în profesionalismul magistraţilor din instanţele craiovene, care sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la ilegalitatea autorizaţiei de construcţie.