Deprecierea leului poate fi pusă pe ieşirile de capital speculativ, după o perioadă de câteva luni de investiţii pe pieţele emergente, care se reîntorc pe pieţele americane, unde se aşteaptă creşterea dobânzilor. După o scădere pe pieţele asiatice până la 1,1836 dolari, minimul ultimelor trei luni, euro a reînceput să câştige teren, urcând până la 1,1916 dolari, evoluţie la care au contribuit şi marcările de profit. Aceasta a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,1118 la 4,1036 lei.
Cursul monedei elveţiene a crescut de la 4,4060 la 4,4070 lei, în timp ce aceasta fluctua pe pieţele internaţionale în culoarul 1,108 – 1,112 franci/euro. Analiştii prognozează posibilitatea ca euro să urce până la 1,1325 dolari. Media lirei sterline a urcat de la 5,6917 la 5,6953 lei. Media monedei poloneze se aprecia de la 4,5903 la 4,5844 zloţi/euro, iar a celei maghiare de la 367,75 la 366,40 forinţi/euro.
Preţul gramului de aur a crescut de la 223,8171 la 224,7611 lei, după ce uncia a crescut de la 1.688 la 1.710 dolari.
Piaţa monetară şi-a găsit echilibrul în ceea ce priveşte lichiditatea, ceea ce a făcut ca indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să stagneze la 1,70%. Indicele ROBOR la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74%, iar indicele la 12 luni la 1,75%.
Cotaţiile bitcoin se menţineau pe o pantă ascendentă pe platforma integratoare WorldCoinIndex unde creşteau la 51.900 – 54.500 dolari. În opinia unei părţi a analiştilor, actuala evoluţie a monedelor digitale este expresia unor operaţiuni speculative, alimentată de stimulii financiari la care recurg marile bănci centrale. În momentul în care se va decide creşterea dobânzilor, interesul pentru criptomonede va dispărea.