Datele publicate arată că economia României a înregistrat două trimestre consecutive de contracție, ceea ce înseamnă, din punct de vedere tehnic, intrarea în recesiune. Pe tot anul 2025, economia a crescut cu doar 0,6%, față de 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023, arată datele de la Statistică. În trimestrul al patrulea, creșterea anuală a încetinit la 0,1% pe seria brută, de la 1,7% în trimestrul precedent. Mai mult, în termeni trimestriali, economia a scăzut cu 1,9% în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul al treilea. În trimestrul al treilea scăzuse cu 0,1% față de precedentul. Cele două trimestre consecutive de scădere înseamnă că tehnic economia se află în recesiune.
Este o definiție statistică, rece, dar cu implicații concrete. PIB-ul a scăzut în ultimele două trimestre ale anului trecut, într-un context marcat de ajustări fiscale, reducerea deficitului și încetinirea consumului. Pe ansamblul anului, creșterea economică a fost modestă, însă scăderile succesive din final au fost suficiente pentru a confirma schimbarea de direcție. Economia care în anii anteriori era alimentată de consum și cheltuieli publice generoase a intrat într-o fază de corecție.
Bolojan: „Este un cost anticipat și inevitabil”
Prima reacție a premierului Ilie Bolojan a venit rapid. Șeful Executivului a transmis că situația „face parte din costul anticipat și inevitabil” al măsurilor de corecție adoptate pentru stabilizarea finanțelor publice. Mesajul Guvernului este clar: ajustarea era necesară, iar încetinirea economică este prețul plătit pentru reducerea deficitului și pentru readucerea economiei pe un traseu sustenabil. „Este un cost anticipat și inevitabil al corecțiilor pe care le-am făcut”, a declarat premierul, subliniind că obiectivul rămâne consolidarea fiscală și mutarea accentului pe investiții și productivitate.
Discursul Executivului mizează pe ideea că o creștere economică bazată pe consum alimentat de deficit nu putea continua la nesfârșit și că o perioadă de frânare este parte dintr-un proces de „reașezare”.
Opoziția vorbește despre taxe și frână pusă economiei
Criticile nu au întârziat. Mulți economiști, dar și mulți lideri politici, au susținut că majorările de taxe și măsurile fiscale restrictive au contribuit direct la răcirea economiei. În opinia lor, ajustarea ar fi putut fi calibrată diferit, astfel încât impactul asupra mediului privat să fie mai redus. Întrebare esențială care stă pe buzele tuturor acum este cât de adâncă va fi această recesiune și cât va dura? O recesiune tehnică nu înseamnă automat o criză severă, dar transmite un semnal puternic că motoarele economiei funcționează la turație redusă.
Pentru populație, termenul poate părea abstract. În practică însă, recesiunea înseamnă investiții amânate, prudență din partea companiilor, presiune pe piața muncii și o posibilă stagnare a veniturilor. Asta într-o perioadă în care mulți români au fost deja afectați de creșterea TVA, de taxe suplimentare și de inflația persistentă, orice nouă încetinire economică amplifică sentimentul de insecuritate.