Județul Dolj se află în fruntea unui clasament alarmant: este, oficial, județul cu cel mai mare număr de șomeri din România, cu aproape 20.000 de persoane înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), potrivit datelor publicate de Adevărul.
La data de 30 aprilie 2025, Doljul număra 19.853 de șomeri, cu peste 1.500 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Situația devine cu atât mai îngrijorătoare cu cât județul este urmat în clasament de alte regiuni marcate de sărăcie și migrație economică masivă: Suceava (12.928), Teleorman (10.483), Galați (10.424) și Vaslui (10.019).
Un sfert dintre șomerii României sunt concentrați în doar cinci județe, toate din sudul și estul țării – zone unde lipsa investițiilor private, infrastructura slab dezvoltată și politicile publice ineficiente au creat un cerc vicios al subdezvoltării.
Craiova: oraș de proiecte, dar fără soluții pentru angajabilitate
În acest context, contrastele sunt tot mai vizibile. La Craiova, autoritățile locale anunță constant investiții de milioane de euro în parcuri, fântâni arteziene, reabilitări de alei și infrastructură rutieră, însă proiectele menite să atragă investitori sau să creeze locuri de muncă sustenabile lipsesc aproape complet.
Potrivit acelorași date ANOFM, municipiul Craiova se află pe locul al doilea în topul orașelor cu cei mai mulți șomeri din țară – 1.079 de persoane, devansat doar de Capitală. Iar situația este cu atât mai gravă cu cât mare parte din șomerii înregistrați nu beneficiază de indemnizație. Lipsa recalificării, accesul dificil la piețele de muncă și un sistem de consiliere profesională ineficient accentuează dezechilibrul.
Fără strategie economică, doar propagandă locală
În loc să fie în centrul unei strategii regionale de atragere a investițiilor sau de susținere a antreprenoriatului, Doljul pare prins într-o buclă a stagnării economice. Fără politici locale coerente, fără parteneriate reale cu mediul privat, fără viziune guvernamentală în teritoriu, județul riscă să piardă definitiv cursa dezvoltării.
Transilvania și Banatul, care nu au niciun reprezentant în topul județelor cu cei mai mulți șomeri, demonstrează că o combinație de administrație eficientă, infrastructură conectată și deschidere către investitori funcționează.
În schimb, Doljul, în ciuda poziției geografice favorabile și a potențialului agricol și industrial, rămâne captiv într-o retorică a grandorii fără acoperire economică. Pe hârtie, județul „progresează” prin proiecte edilitare spectaculoase. În realitate, însă, aproape 20.000 de oameni nu au un loc de muncă. Iar viitorul devine din ce în ce mai nesigur pentru tinerii și familiile care aleg să rămână. Dacă administrația locală și Guvernul nu vor face din crearea de locuri de muncă o prioritate reală, Doljul va continua să fie un campion – dar la capitolul eșecuri sociale și economice.