În 2020, Ministerul Apărării Naționale și Avioane Craiova semnau un contract în valoare de 275 de milioane de lei (fără TVA) pentru modernizarea a 10 avioane IAR-99 Standard la standardul SM (Standard Modernizat). Termenul de livrare era clar: 48 de luni pentru toate cele 10 aeronave, prima livrare fiind prevăzută pentru august 2023, iar ultima în septembrie 2024. Însă realitatea arată altfel: în primăvara anului 2025, niciun avion nu a fost predat oficial. Deși MApN a acceptat o decalare cu 6 luni a termenelor, invocând clauza de forță majoră, nici această extindere nu a fost respectată. Iar solicitarea unei noi clauze de forță majoră, venită din partea companiei, este în prezent analizată, în lipsa unor documente justificative convingătoare.
Întâlniri și avertismente. Fără rezultate concrete
În martie 2025, ministrul Apărării Angel Tîlvăr s-a deplasat personal la Craiova pentru a evalua starea proiectului și a discuta cu conducerea fabricii. Concluzia a fost clară: întârzierile nu mai pot fi tolerate, iar MApN va aplica penalitățile prevăzute de lege. Dincolo de sancțiuni, însă, rămâne o întrebare dureroasă: de ce un contract vital pentru apărarea națională a ajuns într-un asemenea blocaj?
Războiul la graniță și lipsa unui trainer funcțional
România se află în cea mai tensionată zonă geopolitică din Europa, cu un conflict activ în Ucraina și o nevoie acută de piloți instruiți rapid și eficient pentru operarea avioanelor F-16. În acest context, IAR-99SM trebuia să fie piatra de temelie în pregătirea noii generații de aviatori români. În loc de asta, Forțele Aeriene sunt nevoite să se descurce cu resurse limitate, fără un trainer modernizat, și să compenseze deficiențele interne cu soluții externe costisitoare.
Eșec managerial repetat
Fabrica Avioane Craiova, cândva un simbol al industriei aeronautice românești, a devenit astăzi un exemplu de ineficiență. La trei ani de la încasarea unor tranșe importante din valoarea contractului, nu s-a finalizat modernizarea niciunei aeronave. Motivele invocate – livrări întârziate ale partenerilor, probleme tehnice, lipsa unor echipamente testate la sol – nu fac decât să scoată în evidență lipsa de viziune și de coordonare a managementului. Ceea ce puțină lume știe este că, în prezent, întreaga conducere a Uzinei de Avioane Craiova este girată politic, profesionalismul constituind un criteriu marginal atunci când a fost decisă componența conducerii executive a uzinei și s-au făcut nominalizările pentru Consiliul de Administrație (CA). Spre exemplu, unul dintre membri CA este Andra Teodora Dina, în al cărei CV, la secțiunea experienței profesionale, găsim faptul că a mai fost manager general la Restaurantul Hanul Andriței.
Un alt membru al acestui consiliu este Oana Elena Nemțeanu, angajată a Primăriei Craiova din 2022 pe postul de Șef Serviciu Resurse Umane. Timp de șase ani, până în 2022, Nemțeanu a fost consilier juridic la SC Salubritate Craiova. Ce le recomandă pe cele două domnișoare/doamne să ocupe un post atât de important pentru siguranța națională este greu de precizat, însă nu există o urmă de îndoială în privința modului în care au ajuns să ocupe această funcție: recomandarea politică.
În timp ce Armata Română face eforturi pentru modernizare accelerată și adaptare la noile realități de securitate, Avioane Craiova întârzie un proiect-cheie, afectând pregătirea piloților și diminuând capacitatea operațională a Forțelor Aeriene. Lipsa de asumare și incapacitatea managerială pun în pericol nu doar un program industrial, ci siguranța națională.
Un trainer funcțional nu este un moft, ci o necesitate strategică. Iar în acest moment, România plătește – la propriu și la figurat – prețul neputinței.