Partidul Național Conservator Român a depus o contestație la Biroul Electoral Central cu privire la modul de completare a Birourilor Electorale ale Secțiilor de Votare, aceasta fiind redisrecționată spre BEJ Dolj.
Biroul Electoral Județean nr. 17 Dolj pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, denumit în continuare BEJ nr. 17 Dolj, s-a întrunit în şedinţă în data de 25.04.2025 în vederea analizării contestaţiei formulată de către Partidul Național Conservator Român, înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui împotriva procesului verbal de completare ale birourilor electorale ale secțiilor de votare cu nr. 143CT/BEC/P.R.2025/24.04.2025, redirecționată şi înregistrată la Biroul electoral judeţean nr. 17 Dolj sub nr. 243/24.04.2025. (…) Prin contestaţia formulată de Partidul Național Conservator Român, s-a solicitat anularea procesului verbal nr. 220 din 22.04.2025, emis de Biroul Electoral Județean nr. 17 Dolj şi obligarea acestuia la refacerea componenței birourilor electorale ale secțiilor de votare cu respectarea prevederilor art.22 din Legea nr. 370/2004. (…) În motivare, s-a susținut, în principiu, că birourile electorale ale secțiilor de votare de la nivelul județului Dolj nu au fost completate cu un reprezentant al PNCR, partid ce are candidat propriu pe dl. Cristian Vasile Terheş, fiind nelegală constituirea acestora cu reprezentanți ai unor partide politice care nu au propus candidați pentru Alegerea Preşedintelui României din anul 2025, precum şi cu reprezentanți ai tuturor partidelor politice care formează alianţa electorală „Alianța Electorală România Înainte”, se arată în documentele BEJ Dolj.
Contestația PNCR, respinsă
Contestația depusă de partidul lui Terheș a fost respinsă de biroul electoral județean care a conchis că birourile secțiilor de votare din județ au fost completate în concordanță cu legislația electorală, PNCR având probabil multe calități dar lipsinu-i una esențială – cea de partid parlamentar, criteriul după care s-au împărțit locurile în BESV. Cum, independent de candidații înscriși în cursă, numărul partidelor parlamentare era de fix 7, adică exact de câți reprezentanți ai partidelor era nevoie în birourile de secție, contestația a fost respinsă.
„Astfel, birourile electorale în cauză s-au completat cu reprezentanții propuşi de partidele politice parlamentare Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, S.O.S. România, Uniunea Salvați România, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Alianța pentru Unirea Românilor şi Partidul Oamenilor Tineri, în temeiul art. 3 alin. (4) din OUG nr. 1/2025, şi în concordanţă cu pct. 75 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025. (…) Din analiza procesului-verbal contestat reiese că toate cele 7 partide parlamentare şi-au desemnat reprezentanţi în birourile electorale mai sus menţionate, şi, prin completarea cu aceștia, au fost ocupate toate locurile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 370/2004, astfel că nu se mai impune efectuarea tragerii la sorți pentru desemnarea altor reprezentanți ai celorlalte formațiuni politice care au propus candidați conform art. 22 alin. (3) ultima teză din aceeaşi lege.
În ceea ce priveşte critica contestatorului cu privire la reprezentarea alianţei electorale Potrivit Deciziei nr. 55D/26.03.2025, „dispoziţiile art. 16 alin. (4) din respectiva lege nu pot fi interpretate ca făcând referire la alianţe electorale și, astfel, evenimentul ulterior constând în asocierea unor partide politice parlamentare într-o alianţă electorală nu poate fi luat în considerare la stabilirea listei formațiunilor politice care intră în componenţa Biroului Electoral Central la momentul constituirii şi, implicit, în concordanţă cu dispozițiile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025, nici la completarea celorlalte birouri electorale (…) Ca atare, completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare de la nivelul județului Dolj, s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare, astfel cum a fost interpretată de Biroul Electoral Central, ale cărui hotărâri sunt obligatorii, potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, astfel încât motivele de nelegalitate invocate prin prezenta contestaţie sunt neîntemeiate”, se arată în decizia BEJ Dolj din 25 aprilie.