Andra Bică a subliniat că prin crearea noului cadru instituțional vor putea fi posibile măsuri solide de prevenire, tratament și reabilitare, având în vedere contextul creșterii consumului de droguri și al altor dependențe, în special în rândul tinerilor.
„ Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor va funcționa sub autoritatea Guvernului României și va colabora cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte instituții relevante pentru implementarea programelor și strategiilor naționale. Personalul va fi constituit din specialiști în domeniul sănătății publice, psihologiei, dreptului, educației și altor domenii relevante.
Totodată s-a asigurat cadrul legal pentru reorganizarea centrelor de sănătate mintală în centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, prin preluarea atribuțiilor centrelor, personalul contractual, a persoanelor aferente și a patrimoniului centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, regionale și județene din cadrul Agenției Naționale Antidrog. Centrele vor fi coordonate metodologic de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății”, precizează parlamentarul social-democrat.
Potrivit noilor reglementări, celor 47 de centre ale Agenției Naționale Antidrog din țară li se vor adăuga 122 de centre destinate dependenților.
Centrele de sănătate mintală şi pentru prevenirea dependențelor vor fi înființate în spitalele publice.
Raport ANA: Consumul de droguri a crescut într-un an de la 10,7% la 12,3%
Raportul Agenției Naționale Antidrig pentru 2024 arată că situația consumului de droguri este alarmantă.
Faţă de anul 2023 se observă o creştere a consumului experimental de droguri ilicite, de la 10,7% la 12,3% dintre persoanele chestionate.
• Pe primul loc, în topul celor mai consumate droguri ilicite în România este canabisul, cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de 6,9%.
• Pe următoarele locuri, se situează NSP (noi substanțe phihoactive, droguri sintetice) – 2,8%, cocaină/crack – 2,1%, ecstasy – 1,5%, medicamente fără prescripţie medicală – 1,2%, inhalante/solvenţi – 1%, amfetamine – 0,8%, LSD – 0,6%, heroină – 0,5%, metamfetamine – 0,4%.
Deşi cunoaşte o uşoară creştere (+13%) a consumului de-a lungul vieţii, canabisul înregistrează scăderi ale consumului din ultimul an (-31%), respectiv ale consumului din ultima lună (-17%).
Totodată, consumul noilor substanţe psihoactive înregistrează scăderi pentru toate perioadele de referinţă, cea mai pregnantă scădere fiind observată pentru consumul actual – scădere cu 84%.
În schimb, se observă creşteri ale consumului de droguri de tipul stimulanţilor (cocaină/crack, ecstasy, amfetamine, metamfetamine) pentru toate perioadele de referinţă (de-a lungul vieţii, în ultimul an, în ultima lună), cele mai importante fiind pentru amfetamine.
Grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum rămâne 15-34 de ani. Pentru populaţia adultă (35-64 de ani), se înregistrează prevalențe de aproape trei ori mai mici.
Heroina înregistrează cea mai mică vârsta de debut (10 ani) iar canabisul, cea mai mare pondere a celor cu debut înainte de împlinirea vârstei de 19 ani (53,4%).
La consumul de tutun există debut la 7 ani sau mai devreme
În cazul drogurilor licite, la consumul de tutun există debut la 7 ani sau mai devreme, iar aproape trei sferturi (71%) dintre consumatori de tutun au debutat în acest tip de consum înainte de vârsta de 19 ani.
La alcool, cea mai mică vârstă de debut a fost 8 ani, iar opt din zece respondenţi au început să consume la vârste mai mici de 20 ani, potrivit raportului ANA.