Se întâmplă lucruri înfiorătoare pe scena politică internațională, iar Europa, leagănul civilizației așa cum îi place să fie denumită, este din nou prinsă cu chiloții în vine. Dedulciți la trai bun, europenii, cu nemții și francezii în frunte, sunt foarte aproape de a deconta ultimii treizeci de ani de faliment moral și economic. Soarta Europei a ajuns să atârne de dispoziția unui egocentrist de peste ocean și de viziunea sovietică a unui individ care, până acum 15 ani, era lăudat la unison de premieri europeni, mulțumiți că primesc metrul cub de gaz la un preț suficient de ieftin pentru a le face economia competitive.
Din păcate, și noi, mioriticii, ne aflăm într-un ofsaid flagrant! Cu scena politică internă făcută praf de incompetența unor servicii de informații îmbuibate, cu economia pe buza prăpastiei ca urmare a unei guvernări falimentare pesedisto-peneliste, stăm cu mâna întinsă în dreapta și în stânga în speranța că se va milostivi cineva de noi și ne va lua sub umbrela sa. Visăm ca parteneriatul strategic cu SUA să ne fie pavăză în fața expansionismului sovietic, iar partenerii din Uniunea Europeană să ne umple conturile sărăcite de o clasă politică lipsită de cultură și vocație. Încă nu suntem conștienți că a venit vremea în care fiecare scapă pe propriile forțe deoarece fundamentul existenței acelui atotputernic NATO este puternic zgâlțâit de Uncle Trump, promotorul aceluiași izolaționism care a dat naștere celei de-a doua conflagrații mondiale.
Se anunță vremuri grele, iar noi, românii, suntem din nou luați prin surprindere și lipsiți de orice strategie în ceea ce privește viitorul nostru!