Ideea plantării a sute și mii de camere video prin oraș nu e una nouă. Metoda, văzută ca una care ar descuraja faptele antisociale comise pe domeniul public și ar înlesni munca polițiștilor, fie cei locali fie cei ai IPJ, a fost unanim acceptată la nivelul consiliului local municipal și al executivului Primăriei Craiova. De la idee până la faptă e însă cale lungă. Edilii au adoptat inițial, în urmă cu doi ani, un studiu de fezabilitate care prevedea o investiție de peste 140 de milioane de lei într-un sistem de supraveghere video de ultimă generație, implementat la scara întregului oraș. Ulterior, în 2023, proiectul a intrat și pe lista de achiziții a Primăriei Craiova sub forma unui proiect pilot cu o valoare de doar 12 milioane de lei. A intrat în ianuarie și a stat acolo aproape un an întreg, până în octombrie, când edilii craioveni au lansat în cele din urmă procedura de achiziție publică pentru un contract estimat la o valoare între 6,6 milioane de lei și 9,2 milioane de lei. „Autoritatea contractantă – Municipiul Craiova intenţionează să încheie un acord-cadru, pentru Achiziţie cu montaj echipamente de monitorizare şi supraveghere video pe domeniul public în Municipiul Craiova – acord-cadru, conform cerințelor Caietului de sarcini nr. 223206/29.06.2023. Obiectul acordului-cadru îl reprezintă furnizarea și montarea de echipamente de supraveghere video, furnizare licențe software, instalarea, configurarea și punerea în funcțiune a echipamentelor și soluțiilor aferente, dar și alte accesorii și alte elemente ce trebuie livrate și instalate pentru funcționarea optimă. Achiziţia vizează instalarea unor echipamente profesionale de supraveghere video urbană, echipamente adiționale de tip smart city, aplicațiile software necesare, precum și amenajarea dispeceratului ce va aduce ca beneficii: – identificarea posibilelor evenimente/incidente; -utilizarea imaginilor pentru identificarea evenimente/incidente; – prevenirea eventualelor tentative de efracție, furt, distrugere, vandalizare etc – monitorizarea traficului, intersecțiilor”, se arată în anunțul de participare.
Contestație la CNSC în loc de atribuirea contractului
Licitația lansată la finele anului trecut de Primăria Craiova era cât pe ce să se termine la sfârșitul lunii mai a acestui an, când comisia de evaluare a primăriei a terminat procedura de selecție și a stabilit câștigătorul. Procedura a fost însă blocată de o contestație care se află acum în curs de judecare la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. De menționat că funcționarii primăriei au șters contiincioși toate datele de identificare ale firmei câștigătoare și a contestatarei din documentația publicată în sistemul electronic de achiziții publice. Cum licitația municipală nu a atras însă decât doi ofertanți, Civitas Systems din Craiova și Focus Security Sistems din București, iar firma craioveană figurează ca și contestatar pe portalul CNSC, e lesne de dedus cine a câștigat procedura de achiziție publică și cine a atacat-o. De precizat că, în cazul în care disputa nu se termină odată cu decizia CNSC și meciul se prelungește prin instanțe, implementarea proiectului fie și la scara micro ar mai putea întârzia luni bune.
Proiectul, o zecime din planul inițial
Mai merită menționat și faptul că planurile municipale în materie de supraveghere video merg mult mai departe de prevederile mai sus pomenitei licitații. Edilii au adoptat încă de la începutul lui 2022 un plan ce prevedea instalarea a mii de camere de luat vederi în oraș. „Se aprobă Studiul de Fezabilitate pentru obiectivul de investiţii «Sistem de supraveghere video în Municipiul Craiova» – scenariul 2, având următorii indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) 141.292.255,06 lei din care: construcţii montaj (C+M) (inclusiv TVA) 31.806.843,85 lei; durata de execuţie a investiţiei: 15 luni”, preciza proiectul votat la vremea respectivă de aleșii locali. SF-ul prevedea montarea a aproape 5.000 de camere de supraveghere video în municipiu (4.648, mai exact) legate de o reţea de 500 de kilometri de fibră optică (440 de km reţea aeriană şi 60 de km îngropată) pentru asigurarea legăturii cu dispeceratul.
