Reporter: Vreau să deschidem acest dialog prin a ne spune de ce v-aţi decis să candidaţi la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj?
Nicuşor Roşca: Sunt unul dintre locuitorii acestui judeţ care doreşte să contribuie la dezvoltarea comunităţii din care face parte. Am acumulat experienţă, în ultimii 30 ani, atât în mediul privat, cât şi în administraţia publică. Fiind absolvent al Facultăţii de Horticultură, cu master la SNSPA – administraţie publică şi inginer doctor în legumicultură, am ocupat postul de prefect al judeţului Dolj în cea mai grea perioadă nu numai a României, ci a întregii omeniri. Am fost numit ulterior subprefect şi am reuşit din aceste două funcţii deţinute în administraţia judeţeană să îmi creez o imagine reală asupra contextului economico-social în care ne aflăm. Prin urmare, alături de colegii din PNL Dolj, am realizat un proiect administrativ cu care să vin în faţa doljenilor şi care să asigure dezvoltarea comunităţii. Consider că un preşedinte de consiliu judeţean ar trebui să dezvolte şi să implementeze strategii de dezvoltare pe termen lung pentru judeţ. Acesta ar trebui să identifice nevoile prioritare ale comunităţii şi să stabilească obiective realiste pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor. De aceea, îmi doresc să construim împreună o comunitate de care să fim mândri şi care să ne ofere tuturor un minim de confort.
Rep.: Ce îi trebuie unui preşedinte de consiliu judeţean, pe lângă un buget mare, pentru a face investiţii în comunitate, astfel încât Doljul să se ridice la nivelul de dezvoltare al altor regiuni ale ţării?
N. R.: Un preşedinte eficient ar trebui să fie responsabil cu administrarea corectă a resurselor financiare şi materiale ale judeţului. Alocarea eficientă a bugetului, monitorizarea cheltuielilor şi asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor publice sunt aspecte esenţiale. Ar trebui să colaboreze cu autorităţile locale, cu reprezentanţii societăţii civile, cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii pentru a identifica soluţii optime pentru problemele judeţului. Comunicarea deschisă şi transparentă este crucială pentru a menţine încrederea şi implicarea comunităţii. Un preşedinte eficient ar trebui să promoveze mediul de afaceri local, să susţină antreprenoriatul şi inovarea, să atragă investiţii şi să creeze oportunităţi de angajare pentru locuitorii judeţului. Fondurile europene ar putea fi o soluţie pentru stimularea dezvoltării Doljului, însă există o lipsă de implicare din partea administraţiei publice judeţene. Aceasta duce la subutilizarea resurselor disponibile şi la pierderea oportunităţilor de finanţare.
Avem deci nevoie de schimbarea abordării administraţiei publice locale prin implicarea activă a comunităţii şi a mediului de afaceri, care pot contribui la identificarea soluţiilor optime pentru dezvoltarea judeţului. Agricultura judeţului Dolj şi activitatea fermierilor sunt grav afectate de fenomenul deşertificării, dar şi de suprafeţele mici de teren irigate. Soluţia o reprezintă accesarea fondurilor europene, implementarea susţinută şi continuă a proiectelor de împădurire şi dezvoltarea sistemului de irigaţii. Administrarea ineficientă a bugetelor locale şi judeţean afectează dezvoltarea regiunii, împiedicând procesul de dezvoltare economico-socială.
Rep.: Se tot vorbeşte despre fonduri europene, dar vedem că puţine sunt localităţile care le-au accesat.
N. R.: Tocmai pentru că primăriile din judeţ nu au specialişti pentru întocmirea proiectelor cu finanţare europeană, îmi doresc să înfiinţez la nivelul judeţului Dolj centre zonale pentru consultanţă în obţinerea fondurilor europene. Ele se vor afla în subordinea CJ Dolj şi vor oferi suport şi îndrumare pentru proiectele care vizează îmbunătăţirea infrastructurii, serviciilor publice şi mediului de afaceri. Prin intermediul acestor centre, comunităţile locale vor fi motivate să-şi dezvolte potenţialul şi să îşi îmbunătăţească calitatea vieţii. Aceste centre ar putea fi de mare ajutor pentru autorităţile locale, primării şi comunitate în ansamblu. Vor oferi servicii de consultanţă specializată pentru depunerea cererilor de finanţare, pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare. Pentru a asigura o dezvoltare durabilă a comunităţii, este esenţial să investim în infrastructură. Aceasta include construirea de drumuri, şcoli, spitale şi alte facilităţi necesare pentru a asigura un trai decent pentru locuitorii comunităţii. Şi dacă nu avem buget suficient, putem realiza aceste investiţii cu banii europeni.
Rep.: Deşertificarea zonelor din sudul judeţului şi lipsa sistemelor de irigaţii sunt două dintre problemele ridicate de fermierii doljeni. Există soluţii pentru acestea?
N.R.: Împădurirea reprezintă o soluţie eficientă în lupta împotriva deşertificării.
Plantarea de copaci şi crearea de păduri contribuie la refacerea ecosistemelor afectate, aceasta poate ajuta la reducerea eroziunii solului şi la îmbunătăţirea calităţii aerului. Obţinerea fondurilor europene necesare pentru proiecte de împădurire şi protecţie a solului este esenţială, dar putem lupta împreună cu mediul privat. Implicarea sectorului privat în investiţii este crucială pentru succesul acestor iniţiative. Cât despre sistemele de irigaţii, implementarea unor echipamente moderne de irigaţii poate ajuta la sporirea productivităţii agricole.
Fermierii pot beneficia de creşterea randamentului culturilor şi reducerea dependenţei de precipitaţii. Totodată, utilizarea eficientă a resurselor de apă este vitală pentru asigurarea securităţii alimentare. Fermierii au un rol crucial în protejarea mediului şi în combaterea deşertificării. Prin practici agricole durabile şi responsabile, ei pot contribui la conservarea solului şi a resurselor naturale, precum şi educaţia şi instruirea agricultorilor în tehnici moderne de agricultură sunt esenţiale pentru succesul proiectelor de combatere a deşertificării. Pe lângă aceştia, vin cu precizarea că un preşedinte de consiliu judeţean responsabil ar trebui să acorde o atenţie deosebită protejării mediului înconjurător, promovării sustenabilităţii şi adoptării unor politici care să asigure un echilibru între dezvoltarea economică şi conservarea resurselor naturale.
