Să începem cu sfârșitul: primăria Craiova a anunțat ieri, prin intermediul purtătorului de cuvânt și la insistențele presei, că a ratat înscrierea în programul Rabla Local, cel prin care deținătorii de autoturisme mai vechi de 15 ani și cu motorizare maximum euro 3 puteau primi câte 3.000 de lei de la Fondul de Mediu și bugetul local în schimbul casării vehiculelor (finanțarea fiind asigurată în proporție de 80 la sută de AFM). Planul municipal, oricum subdimensionat, care prevedea casarea unui număr de numai 200 de vehicule, n-a avut sorți de izbândă. Motivul e unul cât se poate de românesc: când am ajuns noi, s-au terminat banii. Cam așa sună explicația primăriei Craiova, livrată presei și publicului. „Programul se derulează în baza contractelor de delegare încheiate de Administraţia Fondului pentru Mediu cu unităţile administrativ-teritoriale, iar finanţarea Programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu, în limita creditelor de angajament şi bugetare prevăzute cu această destinaţie. La momentul depunerii cererii de finanțare de către Primăria Craiova, nu au mai fost fonduri disponibile, dar vom depune din nou, imediat ce se anunță rectificarea de buget din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor”, precizează reprezentanții municipalității. Așa s-a încheiat deocamdată epopeea programului Rabla Local la Craiova, cel care a declanșat luna trecută luări de poziție acide prin conferințe de presă și în plenul consiliului local din partea opoziției și replici pe măsură din partea Executivului Primăriei. Ce nu știau la vremea respectivă, sau doar omiteau să spună, e că se certau pe praful de pe tobă. Implementarea la Craiova a programului era sortită eșecului din start.
Cum să te ferești de programe nedorite: metoda calendarului
Curioși cum au ajuns edilii craioveni la împărțitul banilor guvernamentali la spartul târgului – că doar n-or fi fost ultimii din țară care s-au încumetat – am purces la o scurtă verificare pe net. Ei bine, sunt toate șansele să fi ajuns ultimii sau, poate, penultimii. Iată de ce. Înscrierea autorităților locale în programul Rabla Local s-a făcut în perioada 21 aprilie – 28 aprilie 2023. Perioada de înscriere era precizată într-un un comunicat al AFM din data de 6 aprilie postat pe site-ul instituției. Pe 21 aprilie, o statistică realizată de AFM în prima zi de înscriere, citată de agențiile de presă centrale, arăta că, după doar câteva ore de la deschiderea procesului, se înregistraseră deja cereri din partea a 223 de primării din țară, cumulând aproape jumătate din suma totală alocată programului. Ei bine, Consiliul local municipal Craiova a adoptat înscrierea în program abia în ședința ordinară de plen din 27 aprilie, printr-o hotărâre care a intrat în vigoare în chiar ziua următoare, 28 aprilie, fix ultima zi de înscriere în Rabla Local. Așa că prima zi în care edilii puteau înregistra cererea la AFM era și ultima în care puteau face acest lucru. Rămâne de văzut, reprezentanții primăriei nu au precizat încă acest lucru, la ce oră exact pe data de 28 au încercat ai noștri să înregistreze cererea: în timpul programului normal de lucru sau, spre exemplu, la ora 23:58, îndeajuns să bată dead-line-ul impus de AFM la 23:59.
Edilii craioveni aveau, trebuie spus, varianta de a convoca o ședință extraordinară de consiliu local pe parcursul lunii aprilie pentru aprobarea înscrierii în programul Rabla Local, evitând astfel să ajungă la împărțitul banilor guvernamentali la spartul târgului. „Tehnologia” există, practica ședințelor extraordinare devenind deja aproape o normă în activitatea primăriei Craiova. În lunile precedente, februarie și martie, aleșii locali au participat la câte trei ședințe: câte o „ordinară” și „două extraordinare” pe fiecare lună.
De menționat că ședințele de consiliu local pot fi convocate atât de primar cât și de un procent de consilieri locali, fie ei ecologiști sau de altă orientare politică.
