Preşedintele CMR, Daniel Coriu, a declarat că propunerea medicilor este de a îmbunătăţi sistemul poliţelor de malpraxis, astfel încât despăgubirea pacienţilor pentru daunele materiale şi morale, în urma prejudiciilor să fie preluată în mod real şi efectiv de asigurător prin intermediul poliţiei de malpraxis. „Dezbaterea de azi este cea de-a şasea pe această temă organizată de CMR, după cele avute la Bucureşti, Timişoara, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca şi Iaşi pe tema greşelilor medicale malpraxis. CMR şi-a asumat să pună pe agenda publică o serie de probleme importante atât din perspectiva medicilor şi pacienţilor, cât şi a societăţii. Tema este strâns legată de calitatea actului medical şi de relaţia medic-pacient. Una din principalele concluzii ale dezbaterilor de până acum este că greşeala este inerentă practicii medicale, mai ales în condiţiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe. Avem nevoie de mecanisme mai eficiente care să permită echipelor medicale să înveţe din greşeli, ca să evite repetarea lor“, a spus Daniel Coriu, citat de Agerpres.
La rândul său, preşedintele Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, Ion Rogoveanu, a afirmat că, prin aceste dezbateri, CMR încearcă să îmbunătăţească legislaţia privind malpraxisul, pentru că are multe deficienţe şi deseori nu poate fi aplicată în mod corespunzător. „Problemele legate de malpraxis sunt probleme cu care noi toţi, cei care lucrăm în domeniul sanitar, ne confruntăm aproape zi de zi şi aceste probleme din păcate s-au acutizat în ultima perioadă. (…) Problemele trebuie analizate pe de o parte din partea medicului şi trebuie să recunoaştem că uneori şi noi greşim, şi noi suntem oameni şi cauzele sunt numeroase: fie presiunea timpului, fie lipsa aparaturii, fie lipsa celor necesare pentru a asigura un act medical de calitate. Dar trebuie să vedem şi cealaltă direcţie care din păcate devine din ce în ce mai apăsătoare şi mai presantă pentru corpul medical, pentru că uneori pacienţii noştri exercită această presiune în mod direct sau în mod colateral asupra noastră şi de aceea trebuie să încercăm împreună, medici şi pacienţi, să găsim o cale comună, pentru că până la urmă, aşa cum am depus jurământul lui Hipocrate, pacientul trebuie să rămână pe primul plan şi principalul nostru obiectiv trebuie să fie acela de a nu provoca suferinţă în plus şi de a încerca să ajutăm cât putem“, a spus Rogoveanu.
Schimbările propuse de Colegiul Medicilor
Printre soluțiile propuse de reprezentanții Colegiului Medicilor și de alți participanți la dezbateri se numără:
– Înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară. Medici acreditați din toate specialitățile și care cunosc foarte bine practica medicală, aceștia vor oferi expertiză medicală instanțelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății.
– Îmbunătățirea sistemului polițelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis astfel încât plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real și efectiv de asigurători în temeiul poliței de malpraxis.
– Introducerea posibilității unei înțelegeri amiabile între medic, societatea de asigurare emitentă a poliței de malpraxis și pacient care să permită despăgubirea acestuia încă din faza de pre-litigiu. Această procedură a înțelegerii amiabile nu va exclude calea de acces la instanța de judecată.
– Clarificarea condițiilor în care medicul poate răspunde inclusiv penal, pentru a avea o practică judiciară coerentă, pornind de la constatarea că, în practica judiciară internațională, este făcută distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară, a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică.
– În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.
Dezbaterea de la UMF Craiova a reunit reprezentanţi ai conducerii Colegiului Medicilor din România, ai mediului academic din Craiova, ai societăţilor medicale profesionale, asociaţiilor de pacienţi, organizaţiilor nonguvernamentale care activează în domeniul sănătăţii.
