Documentul a fost postat de edili spre consultare publică pe site-ul Primăriei Craiova, urmând să meargă ulterior la aprobare în consiliul local, cu doi ani întârziere față de titlu. Strategia de dezvoltare a Craiovei a fost realizată, arată documentația, printr-un proiect național derulat de Ministerul Dezvoltării, în parteneriat cu Banca Mondială: „SIDU Craiova 2021 – 2030 a fost realizat în cadrul proiectului «Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacității administrative și de planificarea strategică a orașelor din România», proiect finanțat prin Programul Capacitatea Administrativă 2007 – 2014, în cadrul unui parteneriat de asistență tehnică încheiat între Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației și Banca Mondială, Unul dintre principalele rezultate ale proiectului a constat în elaborarea a patru strategii de dezvoltare urbană, municipiul Craiova fiind selectat alături de alte trei orașe pentru elaborarea strategiei de dezvoltare urbană integrată 2021 – 2030”, se arată în raportul întocmit de funcționarii Primăriei Craiova.
12,7 miliarde de euro de alimentate „Motorul Olteniei”
De menționat că lucrul la strategie a început în 2019, în perioada scursă până acum modificându-se inclusiv criteriile de definire a Zonei Urbane Funcționale, astfel că aria luată în calcul de strategie s-a modificat de la Craiova, plus orașele Segarcea și Fililiași, plus 26 de comune, cum calcula Banca Mondială în 2019, la Craiova plus 23 de comune. În principiu însă, strategia polului de creștere Craiova coincide cu aria de acțiune a Zonei Metropolitane. Din acest areal, au fost selectate nu mai puțin de 944 de proiecte care ar duce la dezvoltarea zonei. Este vorba de proiecte cu o valoare de 12,7 miliarde de euro, estimează autorii strategiei, numai proiectele de infrastructură urmând să înghită jumătate din sumă, respectiv peste 11 miliarde de euro. Totul sub viziunea/sloganul, întocmai scurt, dar cuprinzător, ales de autorii strategiei: „Craiova – motorul social, economic, universitar și cultural al Regiunii Sud-Vest Oltenia, pol urban de importanță europeană și internațională, o zonă metropolitană competitivă, creativă, verde, inteligentă, bine guvernată și incluzivă, bine conectată la coridoarele majore de transport internațional, una dintre cele mai atractive zone urbane din Europa Centrală și de Est pentru locuitori, investitori și turiști”.
Proiectele prioritare – 330 de milioane de euro
De la planurile de miliarde, se revine mai cu picioarele pe pământ, la suma de aproximativ 330 de milioane de euro pe care Craiova ar trebui să o investească în așa-zisa listă de proiecte prioritare. Este vorba despre câteva zeci de proiecte, unele din ele deja demarate de edili, altele aflate în stadiul de idee. Municipalitatea ar putea depăși acest prag, cu condiția să ia în calcul cheltuielile ulterioare, respectiv eventualele venituri „De exemplu, un parc nou va trebui îngrijit periodic, în timp ce o parcare poate aduce venituri primăriei. (…) Mai exact, Primăria Municipiului Craiova ar trebui să pregătească o listă de proiecte prioritare cu o valoare aproximativă de 330 milioane euro, iar pentru orice proiect adăugat peste această sumă trebuie avute în vedere sursa de finanțare (cu o preferință pentru proiecte finanțate din fonduri europene) și costurile de operare și mentenanță (cu o preferință pentru proiecte generatoare de venituri sau cu costuri de operare și mentenanță reduse”, arată autorii strategiei. Ca valoare, primele trei proiecte din lista prioritară sunt: Construirea, extinderea și reabilitarea de școli și creșe; construirea unui spital de pediatrie și extinderea spitalului Victor Babeș, fiecare cu o valoare de câte 50 de milioane de euro. Sunt prezente de asemenea și proiectele de regenerare urbană, cu o valoare medie de 20 de milioane de euro per cartier, achiziția de tramvaie și autobuze, dar și amenajarea Dracula Park.
Mai trebuie amintit că, pe parcursul prezentării strategiei, autorii citează în mai multe rânduri opinia publică, așa cum a reieșit din barometrele realizate pe parcursul elaborării strategiei. Așa aflăm, spre exemplu, că craiovenii sunt pe cât de mulțumiți pe atât de nemulțumiți de investițiile realizate de autoritățile locale, raportul dintre procentaje fiind de 39 la 38 la sută. Cele mai scăzute cifre sunt înregistrate la capitolul siguranță, doar 17 la sută dintre craioveni simțindu-se în totală siguranță în cartiere și 11 la sută în spațiile publice.