Analiştii anticipează o majorare a dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentual, de la 6,75 la 7%, în condiţiile în care inflaţia din decembrie s-ar fi menţinut peste 16,5%. După ce a încheiat 2022 la 4,9474 lei, prima şedinţă a acestei săptămâni a adus o scădere a cursului euro de la 4,9293 la 4,9252 lei, pe fondul unei creşteri a apetitului pentru risc, iar tranzacţiile s-au realizat între 4,92 şi 4,927 lei, cu închiderea la 4,925 lei. Aprecierea leului a fost influenţată atât de nivelul mai redus al aversiunii faţă de risc existent pe pieţele internaţionale, cât şi de vânzările de valută la care au recurs străinii interesaţi de titlurile de stat româneşti. Anul acesta, Finanţele intenţionează să finanţeze deficitul bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare prin împrumuturi în valoare de aproximativ 160 miliarde lei, din care circa 100 miliarde lei din piaţa internă la care se adaugă între 11 şi 12 miliarde euro din pieţele externe. Acest volum care include şi cele aproape 4 miliarde dolari americani împrumutaţi în prima săptămână din ianuarie cu scadenţe la 5 ani, 10 ani, respectiv 30 de ani, în cazul căreia România plăteşte dobânzi de 114.000 de dolari pe zi. Finanţele s-au împrumutat şi din piaţa locală cu 3,34 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei cu scadenţa în aprilie 2036 la o dobândă anuală de 8,15%, respectiv 1,36 miliarde lei printr-o emisiune redeschisă, scadentă în aprilie 2026 la o dobândă de 7,34%.
Primele şedinţe din 2023 au evidenţiat o scădere a indicilor ROBOR, înainte de şedinţa de politică monetară a BNR, care se va desfăşura în 10 ianuarie. Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,48 la 7,45%, cea mai mică valoare începând cu 22 iulie. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,72%, minim care nu a mai fost atins din 26 iulie. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,04 la 8,03%.
Cursul dolarului a urcat vineri la 4,6894 lei, faţă de 4,6346 lei la sfârşitul anului trecut, dar s-a prăbuşit luni la 4,6151 lei, pe fondul deprecierii monedei americane la 1,0750 dolari, după înmulţirea pariurilor puse pe seama faptului că Fed va majora dobânda de referinţă cu doar 0,25 puncte procentuale la finalul lunii, după ce şomajul din Statele Unite a atins minimul ultimilor 50 de ani. În prezent, dobânda de referinţă practicată de Fed este de 4,25 – 4,50% faţă de 2% în cazul BCE. Cursul francului elveţian a început săptămâna în scădere la 4,9908 lei.
Contractarea economiei britanice din ultimele luni a depreciat lira sterlină faţă de euro şi dolar, ceea ce s-a reflectat vinerea trecută în scăderea mediei la 5,5610 lei, pentru ca noua săptămână să aducă o creştere la 5,5943 lei. Deprecierea dolarului a majorat cererea de aur, iar uncia a urcat la 1.871 – 1.881 dolari. Această evoluţie a făcut ca preţul gramului de aur să crească la 277,8808 lei.
Scăderea monedei americane şi creşterea apetitului pentru risc au majorat plasamentele în criptomonede. Bitcoin a urcat la 17.109 – 17.279 dolari, iar ether la 1.285 – 1.326 dolari.