Primul punct care figurează pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din noiembrie a Consiliului Local Municipal Craiova, are în vedere realizarea unui centru de colectare prin aport voluntar pentru municipiul reşedinţă de judeţ, destinat unor categorii mai speciale de deşeuri. „Activităţile propuse prin proiectul înfiinţării centrului de colectare prin aport voluntar vor asigura colectarea separată a deşeurilor care nu pot fi colectate în sistem «door-to-door», respectiv deşeuri reciclabile şi biodeşeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum şi fluxurile speciale de deşeuri – deşeuri voluminoase, deşeuri textile, deşeuri din lemn, mobilier, deşeuri din anvelope, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri de cadavre animale, deşeuri de grădină, deşeuri din construcţii şi demolări”, se arată în documentaţia înaintată aleşilor locali.
5, 5 milioane de euro, cazate la Hanul Roşu
De implementarea proiectului se va ocupa ADI EcoDolj, entitatea creată la nivel judeţean pentru gestionarea masterplanului de deşeuri, municipalitatea craioveană urmând să asigure terenul necesar realizării centrului. „Locaţia identificată este situată în intravilanul municipiului Craiova, str. Hanul Roşu, nr. 53, şi are numărul cadastral 214844, care respectă normele impuse de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014, având o distanţă de peste 200 ml faţă de zonele protejate. Dimensiuni locaţie. Suprafaţa maximă pentru construirea centrului va fi de 24.900 mp. (2,49 ha)”, se arată în raportul întocmit de funcţionarii Primăriei Craiova. Pe lângă construirea platformei pe care îşi va desfăşura activitatea centrul, mai sunt necesare şi diverse utilaje şi containere pentru colectarea deşeurilor. „Tipurile de containere minim necesare pentru acest centru sunt: container frigorific pentru cadavre de animale, container tip birou, container deşeuri periculoase cu o capacitate de 640 litri, container colectare deşeuri electrice şi electronice de mici dimensiuni cu o capacitate de 28 mc, container colectare obiecte de uz casnic cu o capacitate de 28 mc, container colectare lemn, mobilier cu o capacitate de 28 mc, container colectare sticlă cu o capacitate de 7 mc, container colectare anvelope cu o capacitate de 24 mc, container colectare metal cu o capacitate de 24 mc, container colectare deşeuri grădină cu o capacitate de 24 mc, container colectare deşeuri construcţii diverse cu o capacitate de 16 mc, container colectare deşeuri construcţii moloz cu o capacitate de 16 mc”. Potrivit documentaţiei supuse aprobării CLM Craiova, valoarea eligibilă a proiectului este de 5.580.000 euro, echivalentul a 27.450.810 lei, la care se adaugă TVA.
Finanţare de 100 la sută prin PNRR
Viitorul centru de la Hanul Roşu ar trebui, conform reprezentanţilor Primăriei Craiova, să preia aproape 8.000 de tone de deşeuri colectate separat pe an, rata de reciclare a acestora fiind de minimum 25 la sută, iar contribuţia factorilor locali la finanţarea investiţiei urmează a fi minimă în raport cu beneficiile prognozate: „Rata de finanţare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA. Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile va fi suportată de la bugetul de stat. În afara valorii eligibile a proiectului, orice altă cheltuială constituie cheltuială neeligibilă şi va fi suportată de beneficiar. (…) Implementarea proiectului aduce beneficii din mai multe puncte de vedere: – Economic, prin creşterea ratei de colectare a deşeurilor şi valorificarea deşeurilor reciclabile; – Social, prin contribuţia la obiectivele economiei circulare; – De mediu, prin reducerea poluării cu deşeuri şi a mirosurilor neplăcute. Proiectul va deservi un număr minim de 296.359 de locuitori”.
Instalaţie anti-miros, de 40 de milioane de euro, la Ghindeni
Cel de-al doilea proiect, cu o valoare de opt ori mai mare este gândit de administraţia judeţeană ca unul complementar sistemului de management al deşeurilor deja implementat şi pentru extinderea căruia intenţionează să ceară finanţare prin POIM. Este vorba despre o instalaţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor. O asemenea instalaţie ar necesita un teren de minimum 5 hectare, potrivit reprezentanţilor CJ Dolj şi, dacă anterior era luată în calcul amplasarea unui asemenea obiectiv la Mofleni, lângă staţiile de sortare şi compost deja realizate de CJ, de data aceasta mai-marii judeţului optează pentru un amplasament din afara Craiovei. Este vorba despre comuna Ghindeni, unde a fost identificat un teren de 80.000 de metri pătraţi, pe care administraţia judeţeană doreşte să-l preia de la primăria localităţii. „În prezent, în judeţul Dolj nu există instalaţii pentru pre-tratarea deşeurilor reziduale înaintea depozitării aşa cum prevede legislaţia. Astfel, din analiza alternativelor în PJGD a rezultat ca variantă optimă pentru sistemul de gestionare a deşeurilor în judeţul Dolj, pe lângă achiziţia de autovehicule şi containere, infrastructura necesară colectării din poartă în poartă a deşeurilor menajere, pe fracţii de deşeuri, inclusiv fracţia umedă (biodegradabilă) şi realizarea unei instalaţii de tratare a deşeurilor colectate separat (IITD) care să preia întreaga cantitate de deşeuri reziduale încă din primul an de funcţionare şi care să includă şi instalaţie cu digestie anaerobă pentru cantităţile de deşeuri rezultate din colectarea separată şi a celor reziduale, ce nu pot fi procesate în staţiile existente. Data estimată pentru punerea în funcţiune a instalaţiei TMB este anul 2025. Rolul unei instalaţii de tratare a deşeurilor colectate separat este tratarea şi neutralizarea deşeurilor în vederea eliminării mirosurilor specifice şi a efectelor negative produse prin depozitarea lor în depozitele de deşeuri, precum şi diminuarea cantităţilor de deşeuri depozitate şi valorificarea lor, în vederea atingerii ţintelor asumate de România. (…) Tratarea deşeurilor reziduale într-o astfel de instalaţie va duce atât la stabilizarea biologică a deşeurilor (în proporţie de 70%), cât şi la reducerea semnificativă a cantităţii depozitate, asigurând astfel îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor prevăzute pentru judeţul Dolj”, se arată în raportul întocmit de funcţionarii CJ Dolj. Valoarea investiţiei din fonduri europene este estimată de administraţia judeţeană la aproximativ 40 de milioane de euro. La capitolul avantaje ale viitoarei instalaţii, reprezentanţii CJ susţin că reprezintă o alternativă de tratare a deşeurilor folosită la nivel internaţional, „fiind una din cele mai eficiente şi responsabile metode de gestionare a deşeurilor”, fără impact negativ semnificativ asupra mediului şi populaţiei, că poate genera beneficii prin obţinere de biogaz, care este „stocat, condiţionat şi folosit pentru producerea energiei”, precum şi, marele atu, lipsa mirosurilor neplăcute: „procesul de tratare este închis, fără emanare de mirosuri în atmosferă (procesul de degradare biologică are loc în incinte închise, cu preluare de gaze, filtrare sau refolosire), deşeurile fiind prelucrate de la sosirea acestora în staţie”.
