Comuna Măciuca, dincolo de nunta lui Simion

Nunta liderului AUR din comuna Măciuca a adus localitatea din sudul Vâlcii în atenția publică. Dar adesea într-un mod comercial, aprape jignitor. Jurnaliști cu pretenții au comentat din studiourile TV despre toponimia localității-fără să dorească să știe că măciuca a fost armă de apărare în vremuri grele, au făcut bășcălie de denumirea unor sate, de așezarea în apropierea altor localități cu tentă sexuală, de numele primarului. Reporterii veniți la nuntă au mișunat pe ulițele satelor, încercând să intervieveze oameni vulnerabili care să spună prostioare. Dar comuna Măciuca înseamnă cu totul altceva

0

– Măciuca este una dintre puținele localități rurale  din Uniunea Europeană în care  se organizează o Tabără Internațională de sculptură în piatră, cu participarea unor  sculptori profesioniști străini  și români. Inițiatorii acestui proiect de succes sunt omul de afaceri  Dan Nițu și sculptorul Viorel Enache, restaurator la Muzeul Luvru din Paris, născut și el în Măciuca.

– În centrul localității se află un parc unicat  de sculpturi monumentale,  donaţii ale maeștrilor care au participat la Tabăra Internaţională începând cu  anul 2014.  Multe dintre aceste sculpturi sunt  lucrate  în marmură de Carrara  și Rușchița.

– Aici a fost sculptată  singura statuie ecvestră (pe cal) a Reginei Maria.

-Anual, la Măciuca are loc un concurs Bike Fest, unde se adună sute de cicliști.

-În comună există o echipă de călușari care perpetuează celebrul dans ancestral.

-Comuna Măciuca l-a dat țării pe  Dumitru Drăghicescu (n. 4 mai 1875Zăvoieni– d. 14 septembrie 1945). Diplomat, filozof, politician și sociolog, a  fost membru al grupului de recunoaștere a drepturilor românilor de a avea un stat național în granițele lor etnice la „Congresul naționalităților”, ținut la Roma între 9 – 12 aprilie 1918. Cartea lui Dumitru Drăghicescu „Din psihologia poporului român” constituie o monografie asupra sufletului național român. Astăzi, fundația care îi poartă numele, desfășoară o serie de activități culturale, umanitare și  de sprijinire a tinerilor talentați.

    – Frumusețea comunei a inspirat minunate cântece din folclorul românesc: Urcai dealul la Măciuca, Șapte văi și-o vale-adâncă, Foaie vede la lipanu.

-La Măciuca s-a derulat unul dintre primele   proiecte de infrastructură pe fonduri europene din România: drumul din satul Popești. 

– Liceul Teoretic din localitate a făcut parte din elita învățământului  vâlcean. Zeci de ani, sub îndrumarea unor cadre didactice strălucite,  majoritatea absolvenților intrau la facultate.

–  În Măciuca încă se mai păstrează câteva cule, locuințe fortificate ridicate în cursul veacului al XIX-lea de către țăranii mai instăriți.

–  Prima şcoală a apărut pe lângă  biserică în anul 1818 iar biblioteca, înfiinţată de Spiru Haret la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost sprijinită de Nicolae Iorga printr-o donaţie importantă de cărţi.

– Comuna a avut centrală telefonică încă din din anul 1896

-În 1928 a fost înfiițat căminul cultural iar dispensarul a funcționat începând cu anul 1935.

-La  începutul secolului trecut existau la Măciuca o bancă populară, judecătorie rurală şi post de jandarmi.

– Măciuca este un puternic centru economic privat. Aici își are sediul Damila, una dintre cele mai prospere companii din România, care, practic, înglobează forța de muncă din comunele de pa toată Valea Cernei. Iar  Complexul turistic Forest Retreat & Spa, una  dintre cele  mai moderne  investiții din țară,  a dat localității o componentă  turistică extrem  de promițătoare.

Facebook Comments