Până atunci, leul rămâne în bătaia vântului, rămânând în sarcina BNR să încerce să menţină cursul la valori care să nu umfle şi mai mult preţurile. În ultimul sondaj, realizat în rândul membrilor CFA România, peste 87% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Pentru orizontul de şase luni se anticipează o valoare medie de 5,0196 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni o valoare de 5,0672 lei/euro.
Miercurea trecută, cursul euro a atins un nou record de 4,9495 lei. Evoluţia cotaţiilor din piaţă a indicat posibile intervenţii punctuale ale băncii centrale care nu a dorit să stabilească o medie peste pragul de 4,95 lei. În schimb, BCE a calculat vineri o cotaţie a euro de 4,9508 lei.
La sfârşitul perioadei, BNR a stabilit o medie de 4,9488 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile se realizau în culoarul 4,948 – 4,952 lei. Perechea euro/dolar s-a mişcat în culoarul 1,1683 – 1,1748 dolari, iar media monedei americane a fluctuat între 4,2167 şi 4,2297 lei, care a fost stabilită la finalul perioadei. Evoluţia s-a datorat faptului că Rezerva Federală americană a menţinut dobânda sa cheie la minimul istoric de 0 – 0,25%/an, dar a semnalat că ar putea demara procesul de normalizare a acesteia în 2022 şi în anii următori, prognozându-se pentru 2024 o valoare de 1,8%. De asemenea, se anticipează începerea, până la finalul anului, a procesului de ajustare a volumului de cumpărări de active (tapering) pe termen scurt.
Cursul francului a crescut de la 4,5341 la 4,5738 lei, cea de la sfârşitul perioadei fiind stabilită la 4,5605 lei. Lira sterlină a crescut de la 5,7509 la 5,7983 lei.
Preţul gramului de aur a crescut la jumătatea perioadei la 240,3568 lei, dar la sfârşitul ei a scăzut la 237,8539 lei, consecinţă a scăderii unciei la 1.741 – 1.760 dolari.
Reglarea lichidităţii din piaţa monetară a redus semnificativ valoarea depozitelor atrase de BNR de la băncile comerciale, la finalul intervalului. În urmă cu o săptămână, volumul sumelor atrase s-a ridicat la 4,62 miliarde lei, pentru ca la începutul acesteia să scadă la 0,111 miliarde lei. Această evoluţie se datorează creşterii dobânzilor interbancare. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut luni de la 1,65 la 1,67% comparativ cu 1,61% joia trecută. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 1,74 la 1,77%, iar cel la 12 luni de la 1,84 la 1,87%.
Bitcoin a scăzut marţea trecută la 39.700 dolari, după căderea gigantului imobiliar chinezesc Evergrande. A urmat o creştere la circa 45.100 dolari, apoi criptomoneda s-a instalat în culoarul 40.800 – 44.300 dolari, evoluţie datorată anunţului făcut de banca centrală a Chinei că doreşte interzicerea tranzacţiilor cu monede digitale, fiind considerate activităţi financiare ilicite. O evoluţie asemănătoare a avut şi ether. După atingerea unui minim de circa 2.650 dolari, la începutul perioadei, moneda digitală s-a instalat în culoarul 2.740 – 3.165 dolari.
Analiza cuprinde perioada 20 – 27 septembrie
