În Liga Florilor, ediţia 2021-2022, campionat cu 14 echipe, evoluează aproape 80 de jucătoare străine, record european. În Spania, care va găzdui o ediţie de campionat mondial şi a cărei naţională a disputat o finală de acest gen în Japonia, Guvernul, totuşi, nu prea bagă bani în balonmano. Carlos Viver, tehnicianul naţionalei iberice, s-a relocat cu arme şi bagaje la Rapid, alături de elevele sale Alicia Fernandez şi Marta Lopez. Carmen Martin, căpitanul naţionalei spaniole, evoluează sclipitor la CSM Bucureşti. Danezul Kim Rasmussen, de numele căruia se leagă titlul continental adjudecat în 2016 de CSM Bucureşti, o pregăteşte în Liga Florilor pe CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud. Alt danez, Morten Soubak, câştigător al titlului mondial cu Brazilia în 2013, antrenează la Dunărea Brăila. De la echipele de club, multe susţinute financiar de primării sau consilii judeţene, avem motive să ne aşteptăm la performanţe. Doar că adevărul geometrizat e pe la jumătate. O surpriză de calibru s-a petrecut în finala Cupei României la handbal feminin, unde titrata echipă a „tigroaicelor” lui Adrian Vasile, totodată şi antrenorul naţionalei, a suferit o înfrângere de proporţii din partea Gloriei Buzău, pregătită excelent de Aurelian Roşca. Elevele sale au alergat de li s-au aprins călcâiele, iar de tras la poarta Elenei Grubisic, au tras cu sete. „Eu sunt naţionalistă, mă bucur că avem o echipă 80 la sută românească!” a jubilat Mădălina Zamfirescu, MVP-ul finalei. Nici în partida pentru locul 3 lucrurile nu au stat radical altfel, „puştoaicele lui Tadici” aruncându-le de pe calea ferată pe vedetele de clasă internaţională ale lui Carlos Viver. Piramidă inversă: pentru cupă s-au înfruntat doi antrenori români, iar în finala mică Zalăul lui Tadici a trecut de multinaţionala Rapid. Cine a progresat, cine a regresat? În luna decembrie, „tricolorele” lui Adrian Vasile, lipsite prin forţa împrejurărilor de aportul Cristinei Neagu, vor evolua la Mondialul din Spania. Este singura reprezentativă care nu a lipsit de la nicio ediţie. Palmares: locul 2 în 2005, locul 3 în 2015, locul 10 în 2017, locul 12 în 2019. La Europene, unde este calificată deja pentru ediţia din 2022, România a urmat aproximativ acelaşi trend: locul 3 în 2010, locul 4 în 2018, locul 12 în 2020. Şi nu s-a calificat, din cauza golaverajului, nici la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Pe toate trei planuri, cele aproape 80 de jucătoare străine transferate în Liga Florilor nu pot ajuta cu nimic. Se antrenează pentru ţările lor. Gheorghe Tadici propune introducerea unei reguli privind înscrierea în raportul de joc a minimum 8 handbaliste de cetăţenie română la fiecare partidă. Federaţia Română de Handbal urmează de-acum să decidă.
