200 de ii din patrimoniu, în expunere la Muzeul Olteniei

Muzeul Olteniei – Secţia de etnografie vernisează joi, 3 iunie 2021, în spaţiul expoziţional din str. Matei Basarab nr. 16, expoziţia temporară „Cămaşa cu altiţă din patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova – mărturie istorică şi marcă identitară”, un discurs al specificităţilor şi al regăsirilor identitare româneşti în portul popular.

0

Argumentul preeminent al evenimentului cultural se circumscrie suitei de manifestări prilejuite de sărbătorirea „Zilei Internaţionale a Iei” şi interesului publicului actual faţă de portul popular românesc, de tradiţiile şi obiceiurile româneşti de ţesut. Expoziţia „Cămaşa cu altiţă din patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova – mărturie istorică şi marcă identitară” aduce în lumina reflectoarelor 200 de obiecte de patrimoniu, dintre care majoritatea cămăşi cu altiţă provenite în principal din arealul etnografic al Olteniei, dar nu numai căci una dintre piesele spectaculoase aparţine Argeşului, fiind vorba despre o cămaşă de sfârşit de sec. XIX – început de sec. XX, intrată în patrimoniul Secţiei de etnografie în anii 1950.
Printre cămăşile expuse sunt piese de o reală valoare documentară, de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul secolului XX, precum cămăşi scurte sau ciupage, cămăşi cu poale, confecţionate din bumbac sau borangic, ţesute în două iţe, la război orizontal, vâlnice, catrinţe, marame din borangic, ştergare şi alte obiecte de interior ţărănesc.

De asemenea, vor fi etalate ii care provin din zona Cernăteşti, zonă de interes turistic şi cultural, cunoscută prin Cula de la Cernăteşti şi istoria locului. Cămăşilor de la Cernăteşti, expuse atât în expoziţia de bază, cât şi cu prilejul celebrării cămăşii cu altiţă, li se alătură o casetă de valori donată de Ioana Maria Cernătescu, descendentă din neamul boierilor Cernăteşti. Caseta conţine materiale de lucru necesare confecţionării cămăşilor cu altiţă, precum fire de borangic, arnici, fir metalic auriu, argintiu, ustensile folosite în croit, cusut, brodat, panglici, paiete sau fluturi, mărgele şi multe alte materiale care se foloseau la decorarea cămăşilor din Oltenia.

În circuitul expoziţional sunt integrate: artefacte istorice care mărturisesc despre cămaşă, despre importanţa socială a acesteia concretizată şi prin intermediul foilor de zestre, artefacte istorice – piese din neolitic, idoli ceramici care trimit direct către costumul nostru tradiţional, precum Venus de la Craiova, piese ce fac parte din patrimoniul Secţiei de istorie a Muzeului Olteniei din Craiova. Jocul de culori, materiale, cromatica variată şi decorurile creează o atmosferă de spectacol menit să atragă atenţia publicului asupra importanţei cămăşii cu altiţă nu doar în trecut, ci şi în actualitate.

Cămaşa tradiţională purtată de femei se detaşează de celelalte piese de port, concentrând şi redând în cele din urmă esenţa tuturor manifestărilor creative din arta noastră populară. Frumuseţea, somptuozitatea şi toate aspectele care ţin de bogăţia decorului cămăşilor cu altiţă dau acestui obiect valenţă de marcă identitară. Valoarea cămăşilor este dată şi de perpetuarea acestei piese de port peste timp, de promovarea ei în toate momentele istoriei şi de ieşirea la rampă în prezent, ca piesă purtată din ce în ce mai frecvent şi de tinerele generaţii. Istoria cămăşilor cu altiţă se poate studia şi afla pe viu, vizitând expoziţia de la Casa Băniei.
Mesajul expoziţiei ce are ca obiect cămaşa cu altiţă poate fi descifrat în dublă cheie: cea a cămăşii tradiţionale tezaurizate într-un patrimoniu muzeal de excepţie şi cămaşa cu altiţă creată de femeile de azi, din mediul urban, femei care lucrează din pasiune, organizate sub forma şezătorilor de altădată şi care caută tocmai modele vechi, cele de final de sec. XIX şi început de sec. XX, pe care le-au promovat în istorie şi boieroaicele anilor 1850 şi doamnele de la Casa Regală. În acest context, expozeul etnografic de la Secţia de etnografie a Muzeului Olteniei va insera şi perspectiva urbană, actuală, de abordare a cămăşii, prin prisma doamnelor care activează cu precădere în mediul online, precum grupul „Oltenia coase ie” din Craiova şi reuşesc să recreeze modelele clasice.
O a treia viziune este cea a meşterilor populari, oamenii care vin din lumea satului autentic şi care cu adevărat au „moştenit” acest meşteşug şi au reuşit să răzbată cu aceste comori spectaculoase care sunt cămăşile femeieşti de sărbătoare, până în zilele noastre.

Prin tezaurizarea unui patrimoniu extrem de valoros pe acest segment, Muzeul Olteniei îşi asumă misiunea de o importanţă vitală pentru salvgardarea cămăşii, susţinută şi de centrele „vii” care încă creează ii, meşteri consacraţi în crearea cămăşilor din Tismana – Gorj, Ponoarele – Mehedinţi, Olt – Cezieni, Dolj şi Vâlcea, demersuri ce devin extrem de importante atât pentru vizualizarea produselor create de mâna lor, cât şi pentru atragerea atenţiei asupra faptului că elementul este viu.

Facebook Comments