Pericol iminent înlăturat la Bruxelles

0

Cumva pe nesimţite pentru noi, românii, un pericol iminent a fost înlăturat în ultimul moment, la Bruxelles, şi cu concursul europarlamentarilor PMP Eugen Tomac şi Traian Băsescu. Iniţiativa cetăţenească „Minority SafePack” a premierului maghiar Victor Orban, prin care guvernul Ungariei încerca să introducă un cal troian în „status quo“-ul naţional european, a picat cu brio la vot, rămânând ca şi pe viitor domeniul minorităţilor naţionale să rămână o problemă de competenţă exclusivă a statelor membre. 

„Atât timp cât UDMR solicită deschis autonomie pe criteriu etnic, acest precedent ar fi fost unul extrem de sensibil pentru Romania”, spunea, într-un interviu ulterior, europarlamentarul PMP Eugen Tomac. Singurii europarlamentari români care au sesizat pericolul şi viclenia din spatele „nevinovatei  iniţiative“ şi care au votat corect „împotrivă“ au fost Eugen Tomac (PMP), Traian Băsescu (PMP) şi Marian Jean Marinescu (PNL). În rest, au fost voturi „pentru” (europarlamentari USR-PLUS) sau „abţineri” (PNL, PSD).

Deşi în România minorităţile naţionale se bucură de toate drepturile (avem un preşedinte de etnie germană, iar UDMR pare să fi fost creat anume pentru  a face parte din majoritatea guvernelor din ultimii 30 de ani), liderii comunităţii maghiare solicitau ca Uniunea Europeană să legifereze şi în ceea ce priveşte domeniul minorităţilor naţionale. Noroc cu Comisia Europeană, care a arătat, într-un răspuns oficial, că nu va adopta nicio modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească „Minority SafePack” privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană.

Ce bine că măcar în Parlamentul European a reuşit să „intre” PMP-ul (cu doi dintre cei mai buni europarlamentari români), că în Parlamentul autohton „n-a avut loc”, dar UDMR-ul şi pseudonaţionaliştii de la (h)Aur, da!

Şi pentru că vorbim de comunitatea maghiară, săptămâna aceasta a fost sărbătorită „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni“. Da, foarte bine, numai că puţin cam ostentativ, cu arborări de drapel maghiar pe instituţiile publice din Miercurea Ciuc (Prefectura Harghita) şi tot felul de inimi şi cocarde roş-alb-verzi pe stâlpii de iluminat public din Covasna (Sf. Gheorghe). Ieftin subterfugiu folosit pentru a nu se încălca Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României…  „nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase“!

Chiar dacă etnicii români nu sunt încadraţi în sfera de acţiune instituită de mecanismele ce protejează interesele minorităţilor naţionale, problema se reduce într-un final la realitatea etnică, anume că 9.700.000 de români trăiesc în afara graniţelor ţării (conform raportului de activitate pentru anul 2019 al fostului Minister pentru Românii de Pretutindeni). Şi pentru EI există, încă din 2007, „Ziua Românilor de Pretutindeni”, pe care o sărbătoresc în ultima duminică a lunii mai cu decenţă, fără ostentaţie, „trăind româneşte, oriunde s-ar afla dincolo de graniţele României”. Aşa am fost educaţi, aşa ne comportăm, indiferent dacă suntem în Ungaria, Italia, Spania sau Germania!

Doamne, ocroteşte-i pe Românii de Pretutindeni!

Facebook Comments