După ce, în ultimii ani, primarii din mediul rural au făcut gălăgie cu privire la implementarea masterplanului judeţean, care în localităţile lor s-a tradus prin taxarea în premieră şi la niveluri greu de digerat pentru contribuabili, scandalul s-a mutat acum în consiliul judeţean, unde aleşii au început să ia la bani mărunţi noua conducere a CJ. Aleşiii PNL şi PMP în special au atacat la ultima şedinţă de consiliu judeţean neajunsurile masterplanului, cu care Doljul se chinuie de câteva mandate. Printre principalele probleme, modul ilogic în care sunt taxaţi doljenii pentru privilegiul de a le fi luat gunoiul de la poartă şi felul în care operatorul judeţean de salubritate se achită de sarcini în contul banilor primiţi. Astfel, la acest moment, locuitorii comunelor din Dolj plătesc pentru a avea la dispoziţie pubele de 120 de litri pe gospodărie, operatorul judeţean ridică deşeurile şi facturează către primăriile din judeţ în funcţie de numărul de tone de deşeuri colectate şi transportate la depozitul ecologic de la Mofleni, iar autorităţile locale achită facturile şi îşi recuperează banii, cel puţin teoretic, din taxa de salubrizare, ce reprezintă un cuantum fix/persoană.
Răspunsul CJ: mini-sistem pilot pentru 2,7 la sută din judeţ
Conducerea CJ Dolj a răspuns interpelărilor consilierilor cu date despre întrunirile pe tema deşeurilor demarate imediat după sărbătorile de iarnă, mai-marii CJ Dolj colectând nemulţumirile primarilor din judeţ şi dirijându-le spre factorii de decizie din Bucureşti, într-un efort în care a cooptat şi Prefectura Dolj. Printre soluţiile care aşteaptă aprobarea Ministerului Fondurilor Europene se numără şi instituirea unui sistem de plată hibrid pentru deşeuri, cu o taxă generală şi un tarif pentru cantitatea de gunoi suplimentară ridicată din gospodăriile judeţului. Potrivit şefului CJ Dolj, Cosmin Vasile, noua modalitate de plată va fi testată, în sistem pilot, în trei localităţi din judeţ. „Ne dorim implementarea unui sistem hibrid de plată, cu o taxă care să acopere acele pubele distribuite în judeţ şi cu un tarif pentru cei care au cantităţi suplimentare. Asta am cerut şi noi, alături de primari, toţi am semnat şi sperăm să primim aprobarea ministerului. Asta presupune însă şi nişte costuri suplimentare: să dotăm fiecare maşină cu cântar, scanner şi cu cip pentru fiecare gospodărie, undeva la 15.000 de euro pe fiecare maşină. Pot să vă spun că, în acel grup de lucru pe care l-am format, am propus şi am obţinut şi acordul operatorului să introducem acest sistem pilot în trei localităţi din judeţ. Vor fi 5 maşini care vor fi dotate pe cheltuiala operatorului cu toate cele necesare şi vom introduce acest sistem într-un oraş, altul decât Craiova, o comună periurbană şi una din judeţ. În câteva luni vom avea şi cifrele care să ne arate cum stăm”, a spus Vasile.
Craiova, la coada masterplanului
Veştile nu sunt mai bune nici în privinţa municipiului Craiova. Oraşul reşedinţă de judeţ ar urma să fie şi el dat pe mâna operatorului judeţean de deşeuri, transferul părând, din declaraţiile edililor, iminent. Cu toate astea, CJ Dolj nu are până la această oră nici jumătate din platformele de gunoi îngropate care ar trebui să deservească locuitorii Craiovei. Ultimele date vehiculate de mai-marii administraţiei judeţene arată că numai 220 din cele 445 de platforme de gunoi îngropate au fost realizate. CJ Dolj se mai mândreşte cu alte 80 de amplasamente pentru care a finalizat documentaţia şi a obţinut autorizaţia de construire, pentru restul de 140 de platforme îngropate documentaţia urmând să fie pusă la punct „în perioada următoare”, cum a precizat, într-un acces de punctualitate, administratorul public al judeţului, Cosmin Durle. De menţionat că obţinerea autorizaţiei de construire nu echivalează cu derularea în timp util a lucrărilor, cazurile în care autorităţile judeţene au fost nevoite să refacă întreaga procedură din cauza reţelelor de utilităţi descoperite în teren numărându-se cu zecile.
A treia oară cu noroc?
Până se pun la punct toate detaliile, să notăm că masterplanul judeţean de deşeuri intră mândru în al treilea exerciţiu financiar al UE fără să fie implementat pe deplin, după cum arată site-ul dedicat realizat de autorităţile judeţene, chiar pe prima pagină: „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj – Proiect cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2014 şi din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020”.
