Investiţiile vor lipsi din vocabularul administraţiilor locale în acest an
Lipsa bugetului pentru 2021 pune dezvoltarea locală pe pauză

Pe vremea când încă era prim-ministrul României, Ludovic Orban, actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor, dădea asigurări că bugetul de stat pentru anul 2021 va fi elaborat până la finalul dificilului an 2020. „Eu cred că Parlamentul, dacă se mobilizează, poate să dezbată şi să adopte bugetul până la sfârşitul anului, astfel încât să nu fim nevoiţi să intrăm în anul viitor fără buget, pentru că există perioada între Crăciun şi Anul Nou în care Parlamentul poate fi convocat şi poate dezbate legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, declara, la începutul lunii septembrie, Ludovic Orban. Cu toate că şi după alegerile parlamentare din 6 decembrie Partidul Naţional Liberal este la guvernare, alături de USR-PLUS, şi conduce Guvernul, prin premierul Florin Cîţu, România nu are încă un plan bugetar pentru anul 2021. Deocamdată se estimează doar că proiectul de buget va fi prezentat în Parlament pe 4 februarie, iar până la votarea acestuia, care poate tergiversa, şi până la alimentarea conturilor unităţilor administrative din teritoriu, fiecare trebuie „să se descurce cum poate”. Prin „fiecare” înţelegem şi primăriile, care, mai nou, sunt nevoite să suporte aproape toate cheltuielile generate de pandemie şi care privesc către guvern pentru finanţare.

0

Pentru aproape orice investiţie sau proiect, dar şi pentru funcţionare, primăriile depind de suma alocată anual din bugetul naţional. Planul de investiţii şi implementarea unor noi proiecte pot fi votate doar după ce respectiva unitate administrativ-teritorială cunoaşte de ce fonduri dispune, fără a mai lua în calcul că atât în anul 2020, cât şi în 2021, administraţiile locale au fost nevoite să susţină din propriile bugete cheltuieli neprevăzute, apărute odată cu eforturile de prevenire a pandemiei provocate de noul coronavirus. Cu toate acestea, bugetul pentru anul în curs nu a fost încă elaborat, din declaraţiile premierului Florin Cîţu reieşind că abia pe 4 februarie va fi prezentat Parlamentului planul bugetar. Luând în calcul dezbaterile pe marginea alocărilor bugetare, amendamentele şi organizarea sesiunii de votare, procedee care presupun timp, abia la sfârşitul lunii februarie putem spera că vom avea o variantă finală a bugetului pentru anul 2021. În aceste condiţii, unităţile administrative din judeţul Dolj îşi văd compromisă majoritatea proiectelor şi fac faţă cu greu cheltuielilor.

Cosmin Vasile, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: „Este neplăcut că momentan nu avem un proiect de buget”

Cosmin Vasile

Întârzierea cu care este elaborat planul bugetar pentru anul 2021 are, conform preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, repercusiuni dintre cele mai neplăcute. Abia în aproximativ două luni de la publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial vor ajunge banii alocaţi în conturile primăriilor, fapt care îngreunează tot ceea ce înseamnă activitatea acestora, de la imposibilitatea de a mai demara noi proiecte de dezvoltare, până la susţinerea cheltuielilor de bază. „Este neplăcut că momentan nu avem un proiect de buget. Ne aşteptam ca acesta să fie gata la sfârşitul lui decembrie, să fi avut măcar cifre. Nu poţi să îţi prevezi cheltuielile dacă nu ai o proiecţie bugetară. Conform legii, dacă bugetul ar fi aprobat la finalul acestei luni, în 45 de zile Consiliul Judeţean ar trebui să îşi aprobe propriul buget şi abia apoi ar ajunge banii la primării şi consilii locale. Asta ar însemna, în cel mai fericit caz, a doua jumătate a lunii martie. Înseamnă întârzieri la licitaţiile publice, la mobilizarea pentru începerea lucrărilor, ceea ce este neplăcut din punct de vedere al proiectelor de dezvoltare, plus că mai sunt şi cheltuielile cu tot ce înseamnă pandemia, susţinute din bugetul propriu şi pentru care se aşteaptă banii de la guvern şi cheltuielile cu asistenţa socială”, a declarat Cosmin Vasile, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.

Costel Pistriţu, primar Băileşti (PNL): „Fiecare unitate administrativ-teritorială va fi afectată în felul ei”

Costel Pestriţu

Un caz încă „fericit” este cel al Primăriei Băileşti, municipiu care încă dispune de suficiente fonduri pentru a-şi continua proiectele aflate în desfăşurare. Potrivit edilului Costel Pestriţu, ales din partea PNL, lucrurile încă funcţionează în Primăria Băileşti pentru că au prevăzut întârzierea cu care va fi votat bugetul şi au acţionat în consecinţă. Totuşi, primarul Pistriţu spune că fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin care ar trebui susţinute reformele şi investiţiile pentru dezvoltare, nu vor mai putea fi accesate în timp util dacă bugetul nu va fi votat în scurt timp. „Fiecare unitate administrativ-teritorială va fi afectată în felul ei. Depinde de lista de investiţii, de portofoliile de proiecte şi de proiectele care se află în implementare şi trebuie să treacă în altă etapă. La municipiul Băileşti perioada aceasta de întârziere nu va afecta, pentru că am fost prevăzători. Suntem în implementare cu toate proiectele pe fonduri europene, am prevăzut şi partea de funcţionare, pentru că nu este prima dată când se întârzie cu votarea bugetului. Nu o văd ca un impediment şi, mai mult decât atât, şi pentru partea de proiecte iniţiate anul acesta, am încercat prin ADR Sud-Vest Oltenia (Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud- Vest Oltenia, n.red.) să accesăm programele operaţionale de asistenţă tehnică (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, POAT, n.red.), care îţi oferă şansa să faci cu bani europeni toate studiile, documentaţia care trebuie depusă şi, deocamdată, nu suntem afectaţi. Bineînţeles, întârzierea va avea pentru toată lumea un impact în legătură cu deschiderea acelui program de redresare şi rezilienţă (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.red.), pentru partea de 2021, unde urma să se dea drumul la accesarea de fonduri, care se vor termina în 2023. Dar, să sperăm că vor recupera şi acest lucru”, a declarat Costel Pistriţu, primarul liberal al municipiului Băileşti.

Dumitru Măceşanu: „Suntem obişnuiţi cu întârzierile de buget”

Dumitru Măceşanu

„Obişnuit” cu întârzierile de alocare a bugetului este şi primarul liberal al comunei Castranova, Dumitru Măceşanu, pentru care principala problemă este imposibilitatea de a începe noi proiecte de dezvoltare. Cât priveşte cheltuielile în curs, pentru funcţionarea primăriei şi pentru continuarea proiectelor care deja se derulează, la Castranova încă sunt fonduri suficiente. „Suntem obişnuiţi cu întârzierile de buget, în sensul că, în mod normal, bugetul trebuia să fie gata din luna decembrie, dar, an de an, din diverse motive, apar amânări şi ajungem până în februarie, martie şi chiar aprilie. Vă daţi seama că afectează, în special pe secţiunea de dezvoltare, pentru că trebuie să ştii exact cât ai şi cum îţi programezi investiţiile. Deocamdată, în privinţa funcţionării nu sunt probleme, salariile au rămas aceleaşi şi ne încadrăm. Ideal este ca bugetul să vină cât mai repede, pentru că stai aşa, într-o nebuloasă, şi nu ştii pe ce te bazezi şi ce să îţi programezi. Despre proiectele pe care le avem în implementare, cele pe fonduri europene şi prin PNLD II (Programul Naţional de Dezvoltare Locală, n. red.), ele deocamdată continuă”, a precizat edilul din Castranova, Dumitru Măceşanu, PNL.

„Nu avem bani nici pentru a plăti salariile angajaţilor şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap”

Titel Păun

Dacă în unele localităţi încă mai există fonduri, sunt şi destule primării care deja au terminat resursele financiare şi se apropie de colaps. La Primăria Caraula, edilul a declarat că deja nu mai sunt fonduri pentru a plăti salariile angajaţilor şi nici indemnizaţiile persoanelor cu handicap, iar şansele să facă rost de bani până la repartizarea bugetară sunt aproape nule. „Nu numai că nu putem continua proiectele în derulare, de asfaltare, de introducere a canalizării, dar nu avem bani nici pentru a plăti salariile angajaţilor şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap. Cu ce bani îşi cumpără acei oameni medicamente sau cu ce plătesc la doctor? Noi, angajaţii primăriei, trebuia să luăm salariile de pe 13 ianuarie, dar nu sunt fonduri şi nu se ştie dacă vom găsi bani până la finalul lunii”, a declarat Titel Păun, primarul comunei Caraula, ales din partea PSD.
În schimb, la Pleşoi, conform declaraţiilor primarului Ion Ionescu, ales pe listele PSD, mai multe proiecte sunt în pericol de a nu se finaliza, din lipsă de fonduri. „Cred că majoritatea primăriilor din zonă şi din ţară au probleme cu bugetul. Deocamdată nu putem să ne facem niciun fel de plan şi avem de suferit din această cauză. Avem deja în derulare, prin PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală, n. red.), un proiect de alimentare cu apă în satele Milovan şi Pleşoi, avem continuarea unui drum asfaltat, un proiect aflat în licitaţie pentru extinderea unei şcoli din Pleşoi, reabilitarea clădirii primăriei şi a căminului cultural, plus alte proiecte pe care nu le putem finaliza fără un buget votat în timp util şi nu înţelegem de ce se întârzie atât”, susţine edilul comunei Pleşoi.

Mihail Genoiu, senator PSD: „Orice buget care întârzie înseamnă blocarea investiţiilor”

Mihail Genoiu

Fostul primar al Craiovei şi actualul senator PSD, Mihail Genoiu, atrage atenţia asupra faptului că, din cauza cheltuielilor cu care au fost „încărcate” primăriile în lupta cu pandemia de Covid-19, la care se adaugă şi întârzierea cu care este elaborat planul bugetar pentru 2021, unităţile administrativ-teritoriale se vor confrunta cu probleme foarte serioase. Mai mult decât atât, senatorul PSD, membru în Comisia pentru administraţie, susţine că guvernul obligă primăriile să suporte cheltuieli doar pe bază de promisiuni, fără a le fi indicate sursele de finanţare, iar primarii sunt nevoiţi să le deconteze din fondurile inexistente ale unităţilor pe care le conduc. „Orice buget care întârzie şi pe care nu poţi să-l votezi în consiliul local, pentru a te baza pe el în derularea activităţii autorităţii locale, înseamnă blocarea investiţiilor. Investiţiile sunt prevăzute în funcţie de bugetul de care dispui. Într-adevăr, poţi să foloseşti 1/12 din bugetul anului trecut, dar aceşti bani pot fi folosiţi pentru proiecte în derulare şi care trebuie finalizate, dar nu poţi să începi alte proiecte. În plus, această întârziere vine după anul 2020, care a fost foarte dificil. A fost singurul an în care nu s-a făcut o regularizare a bugetului, un an în care autorităţile locale au cheltuit foarte mulţi bani pentru prevenirea pandemiei, mult mai mult decât guvernul. Guvernul a promis că va sprijini aceste cheltuieli, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Din păcate, aceste metode continuă inclusiv la ora aceasta. Ne-am trezit că a început vaccinarea, dar vineri, când începuseră deja înscrierile pentru vaccinare, nu era dată ordonanţa de finanţare a amenajării spaţiilor de vaccinare. Inclusiv în Senat am avut surpriza să văd că se pun în spatele UAT-urilor (Unităţi Administrativ-Teritoriale, Primăriile, n. red.), de către guvern, cheltuieli fără să le asigure şi finanţarea. Săptămâna trecută am avut o şedinţă la Comisia de administraţie, în care se propunea ca after-school-ul să fie obligatoriu şi orele suplimentare ale profesorilor să fie plătite de către consiliul local. Am intervenit şi am spus că nu este o problemă, dar trebuie stabilită sursa de finanţare. Am întrebat dacă s-a discutat cu primarii, dacă au fost întrebaţi despre aceşti bani, dacă îi au… De asta spun că bugetul pentru acest an va fi greu de îndeplinit, mai ales că se aşteaptă să fie un buget auster”, a declarat fostul primar al Craiovei, actual senator PSD, Mihail Genoiu.

Prin urmare, din cauza întârzierii cu care va fi votat bugetul pentru anul 2021, şi aşa destul de îngreunat de inevitabilele cheltuieli pentru susţinerea campaniei de vaccinare şi de prevenire a pandemiei, dezvoltarea locală poate trece liniştită pe locurile neprioritare, iar majoritatea primăriilor vor fi mulţumite dacă vor supravieţui.

Facebook Comments