Ministrul economiei a inventat teoria complementarităţii pentru a explica de ce Oltenia a fost sărită de la investiţiile prin PNRR

Într-o încercare penibilă, împletită cu mult tupeu, ministrul economiei, Virgil Popescu, a reuşit să inventeze teoria complementarităţii pentru a explica de ce, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Oltenia nu primeşte aproape nimic din cele 30,4 miliarde puse la bătaie pentru dezvoltarea României. În loc să accepte că Guvernul Orban a greşit când a şters de pe harta investiţiilor o întreagă regiune, ministrul mehedinţean s-a înfăşurat într-o explicaţie ridicolă conform căreia, practic, PNRR este şansa celorlalte regiuni din ţară să ajungă din urmă Oltenia, care musteşte de proiecte finanţate prin bugetul multianual al UE!?

0

Ultima săptămână a campaniei electorale a fost marcată, cel puţin în zona Olteniei, de scandalul provocat de publicarea de către Guvernul PNL a Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un document esenţial pentru dezvoltarea României în următorii ani. Vorbim despre nu mai puţin de 30,4 miliarde de euro care vor merge în investiţii în câteva domenii esenţiale, precum sănătate, infrastructură ori combaterea schimbărilor climatice. La o privire mai atentă se observă că una dintre regiunile istorice ale României a fost aproape complet ignorată.

„Oltenia, condamnată la subdezvoltare“

Lia Olguța Vasilescu


Cum era firesc, batjocura adresată celor peste 2,1 milioane de cetăţeni care trăiesc în Oltenia a stârnit revoltă în rândul autorităţilor locale care au criticat extrem de dur planul Guvernului PNL de a scoate regiunea de pe harta investiţiilor. „Când am citit documentul ne-am sufocat pur şi simplu de indignare. Este inadmisibil ca ceva ce ar fi trebuit să însemne reducerea dezechilibrelor între regiuni este, de fapt, scoaterea Olteniei de pe hartă. Ca să înţelegem cu toţi cam ce viziune de dezvoltare are actuala guvernare referitor la regiunea noastră, vă spun că Oltenia are prevăzuţi zero kilometri de autostradă, zero kilometri de cale ferată modernizată şi doar 4,3 km de drum expres din cei 631,9 km cât sunt la nivelul întregii ţări!
(…) Olteniei i s-au alocat 0,07% din banii pentru dezvoltarea României! Este inadmisibil aşa ceva! Condamnă Oltenia la subdezvoltare. Pur şi simplu ei urăsc toată regiunea în ansamblul ei. Trebuie să oprim acest document strategic pentru că, dacă va rămâne aşa, decalajele dintre regiuni se vor adânci!“, a declarat Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, în cadrul unei conferinţe de presă.

Bogata regiune săracă

Din nefericire, în loc să se lupte prin orice mijloace pentru a aduce investiţii într-o regiune rămasă mult în urma celorlalte zone din ţară la aproape toate capitolele, liderii locali ai PNL fie au tăcut strategic, fie au încercat să găsească explicaţii pentru care Olteniei i s-a interzis accesul la miliardele din PNRR. Este şi cazul lui Virgil Popescu, ministrul economiei şi liderul PNL Mehedinţi care, într-un dialog cu redactorul Indiscret în Oltenia,a venit cu o teorie absolut penibilă. „PNRR este făcut complementar cu bugetul multianual al UE. Dacă vă uitaţi pe acel buget o să găsiţi obiective (pentru Oltenia – n.red.)! Uitaţi-vă în bugetul multianual 2021 – 2027 şi vedeţi acolo câte proiecte sunt în Oltenia. Şi puneţi-le în complementaritate. (…) Avem bani prevăzuţi în buget pentru Oltenia“, a spus Virgil Popescu.
Continuând în aceeaşi notă dispreţuitoare la adresa locuitorilor regiunii, ministrul economiei a invocat bugetul destinat IMM-urilor ca fiind „bani pentru Oltenia“. „Pentru PNRR există buget pentru IMM, pentru competitivitate economică. Sunt şi pentru întreprinderile din Oltenia, evident“, a mai spus liderul PNL Mehedinţi.
Atins, probabil, de virusul prezidenţial, Virgil Popescu a aruncat vina pe PeSeDe pentru reacţiile negative care au apărut odată cu publicrea PNRR. „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost exploatat electoral de către PSD. Dacă avem infrastructură prognozată pe masterplan, prin bugetul multianual, nu puteam să trecem un proiect şi în PNRR că ţi-l respinge când ajungi cu el la UE. (…) Eu m-am asigurat că autostrada Calafat – Lugoj este pusă pe masterplan şi finanţată prin buget. M-am asigurat că există. Nu puteam să o punem şi colo şi colo“, a afirmat ministrul economiei.
Acesta a recunoscut că nici măcar nu a încercat să pună în PNRR vreun proiect care să aibă legătură cu judeţul ori regiunea pe care o reprezintă, spunând că „nu există proiecte punctuale“, iar proiectele nu au fost alese de către Guvern, ci a pus acolo „ce nu era prins în bugetul multianual“.

Aroganţa l-a costat scump
 
Deşi este aproape imposibil de stabilit exact, este foarte clar că eliminarea Olteniei de pe lista investiţiilor ce primesc finanţare prin PNRR a costat destul de scump PNL-ul în Oltenia, partidul condus de Ludovic Orban având înfrângeri pe linie, atât la nivel de judeţe, cât şi în marile oraşe. Trataţi precum cetăţeni de mâna-doua, oltenii au sancţionat la urne atitudinea arogantă a guvernului liberal.

Ciucă vrea să corecteze nedreptatea

Nicolae Ciucă vrea să pună Doljul pe harta investițiilor

Primul care a înţeles că situaţia trebuie să se schimbe este chiar actualul premier-interimar, Nicolae Ciucă, cel care a candidat din partea PNL Dolj pe listele pentru Senat. Acesta spune că va face tot ce este posibil pentru modificarea PNRR astfel încât regiunea Oltenei să beneficieze, la fel ca şi celelalte regiuni, de investiţii, în special în zona de infrastructură de transport. Conform surselor liberale, premierul-interimar, care este favorit să rămână la Palatul Victoria în fruntea viitorului guvern de coaliţie, intenţionează să prindă în PNRR autostrada Calafat – Lugoj, un proiect esenţial pentru regiunea Olteniei, care va lega zona de autostrada spre Nădlac şi va oferi firmelor posibilitatea să-şi transporte produsele rapid către Vestul Europei.

Oltenia, ocolită de autostrăzi

Pentru a înţelege mai bine ce a provocat scandalul PNRR – Oltenia este de ajuns să ne uităm că, în viziunea fostului Guvern Orban, situaţia se prezenta astfel:
– 662 de kilometri de autostradă pentru Transilvania, Moldova şi Muntenia. Pentru Oltenia, în schimb, zero kilometri.
– 318 kilometri de cale ferată în toată România. Pentru Oltenia, din nou, zero kilometri.

Facebook Comments