Gioconda şi Elena Udrea

0

Puţin după 1 octombrie, la Kanal D, toate focarele de coronavirus din România se stinseseră ca prin minune. Mai pâlpâiau răzleţ câte 2-3.000 de cazuri de infectaţi pe zi, câte 80 până la o sută de morţi. Nimicuri. La Kanal D se instalase obrăznicătura aia de Rifai. Cu 40 de întrebări pe cap de interlocutor, una mai ofilită decât alta, pentru Elena Udrea. Cum ar fi, dacă blondisima i-a fost amantă lui Băsescu Traian. Cei câţiva pacienţi atinşi de Covid-19 de la nu ştiu ce spital de oraş au sărit din pat cu perfuzia după ei şi s-au proţăpit în faţa televizorului de la etaj. Pe dracu’! Nu i-a fost, domn’e! Numai un bolnav ca lumea putea crede aşa ceva. Poză în Cotidianul, 7 octombrie, cu Elena Udrea stând pe un scaun de mobilă stil, de ministru, de pupilă a şefului, n-are importanţă. Uşor în spate, silueta blurată a unui bărbat al ţării. Faţa bine dreasă a exemplarului feminin radiază. Caut cuvântul care să exprime adevărul şi nu dau de el. Gândul îmi fuge spre surâsul Giocondei. Nişte endocrinologi şi reumatologi au găsit-o pe Lisa Gherardini, nevasta bogatului negustor Francesco del Giocondo, ca fiind suferindă de hipotiroidism. Neurologii au jubilat, expresia femeii este una de mulţumire, de fericire, mai ales că abia devenise mamă. Nu ştiu dacă în poza din Cotidianul e vorba despre madre Elena Udrea, mai degrabă nu. Nici într-o alta din aceeaşi postare, de om hăituit. Dacă o fotografie face cât o mie de cuvinte, explicaţia face cât două fotografii: „Procurorii cer pedepse sporite în dosarul Gala Bute. Udrea aşteaptă verdictul din Costa Rica”. Evident, cele două ipostaze ale capului de femeie contrariază. Blonda de pe scaunul ministerial care ar putea fi şi de birou prezidenţial, are o privire de Dulcinee fezandată. De femeie în toată splendoarea, trecută de prima tinereţe, dar reîntinerind, reîntinerită. Endocrinologii, reumatologii, neurologii şi psihologii spună ce vor. S-o sorbi din priviri, nu alta, cum se laudă la o bere bărbatul fermecătoarei Miţa din schiţa lui Caragiale. „Traian Băsescu este cel mai important om din viaţa mea, după părinţii mei. Tot ce am realizat eu în cariera mea politică pe care mi-am dorit-o, a fost ce mi-am dorit, după copilul meu, este ce mi-am dorit cel mai mult pe lumea asta, am realizat datorită preşedintelui Traian Băsescu. Deci, este cel mai important om din viaţa mea, dar relaţia a fost o relaţie extraordinară, de mare încredere, un parteneriat extraordinar. Sunt fericită că am avut ocazia să fiu discipolul lui Traian Băsescu, să cresc politic cu Traian Băsescu, aşa au făcut şi mulţi alţii, spuneam femei şi bărbaţi, însă asta a fost tot”. Hă, hă, hă!, iese din spaţiul blurat cel cu cravata mov. Pentru ea mult prea autenticul Băsescu, pentru mulţi dintre noi Petrov.      

Facebook Comments