Locul de muncă, cea mai bună protecție socială

0

Un sfert de milion de concedieri. Peste 1, 2 milioane de contracte de muncă suspendate. Dublarea, dacă nu triplarea șomajului pe anul în curs. Sunt cifrele cele mai dure ale realității sociale românești. E greu să vorbești  de protecție socială pe termen lung pentru toți acești oameni. Statul nu are puterea să o facă.

Însă statul are pârghii la îndemână să pună în operă un mecanism prin care să fie create, recreate locuri de muncă. Locul de muncă este, în opinia mea, cea mai bună formă de protecție socială.

Iată, mai jos, câteva din aceste pârghii, în fapt 7 măsuri posibile prin care statul poate ajuta la păstrarea locurilor de muncă dar și la crearea altora noi:

Acordarea unor subvenții importante pentru investiții,  condiționate de creșterea cu minim 10%, față de anul precedent, al numărului mediu al salariaților. 

Scutirea de la plata impozitului de profit pentru anii 2019 și 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite în dezvoltarea activității, implicit prin crearea unor noi locuri de muncă.

Sprijinirea cu o cotă de 50% din salariul brut pentru salariații companiilor aflate în dificultate, sub rezerva păstrării locului de muncă pe o perioadă dublă față de perioada acordării acestui sprijin.

Scutirea pentru o perioadă de 10 ani la plata impozitului pe profit, pentru crearea de noi unități de producție  în industria alimentară ceea ce înseamnă automat alte noi locuri de muncă dar și resurse bugetare importante din  plăți TVA, impozite și contribuții pentru salarii, taxe locale pe clădiri etc.

Acordarea unor granturi, vouchere sau bonusuri pentru reluarea activității și reintegrarea a minim 75% din personal.

Crearea unor linii de finanțare nerambursabilă sau cu dobândă zero pentru plata salariilor angajaților companiilor.

Facilitarea, prin programe naționale, a accesului rapid al firmelor  la lichidităţi, însemnând sume de până în 10.000 de euro, banii putând fi folosiți  pentru salarii, chirii sau utilități și care vor fi restituiți ulterior, fără dobândă.

Sunt doar câteva măsuri posibile prin care statul ar evita o presiune imensă asupra bugetului și ar contribui decisiv  la relansarea activității economice.