Reporter: Domnule preşedinte, există voci, şi nu sunt puţine, care susţin că, dacă din punct de vedere medical, Cabinetul Orban poate spune că şi-a făcut datoria, din punct de vedere economic încă nu se ridică la nivelul aşteptărilor. Mai mult, dinspre opoziţie, vorbim aici în primul rând de PSD şi ProRomânia, Guvernul PNL este acuzat că este mai degrabă preocupat de bunăstarea firmelor multinaţionale decât de bunăstarea oamenilor de rând. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Ştefan Stoica: La ora actuală suntem într-o evaluare continuă a impactului epidemei asupra diferitelor ramuri economice. Totodată, Cabinetul Orban evaluează resursele pe care le poate mobiliza şi face o analiză a instrumentelor care să susţină o revenire rapidă şi sănătoasă în activitatea economică pe fiecare domeniu în parte. La nivel guvernamental există deja câteva certitudini în acest sens, lucru care s-a putut observa până acum în măsurile economice luate. În plus, din informaţiile mele şi din discuţiile cu o parte dintre miniştri Cabinetului Orban, ştiu că se aşteaptă şi alte decizii de la nivel european pentru a vedea ce instrumente vor fi susţinute. Vreau să subliniez faptul că, până în prezent, toate companiile care și-au închis producția sau nu mai livrează anumite servicii au fost ajutate. Au fost ajutate atât companiile mici, IMM-urile cu 3-10 angajați, cât și companiile mari. Guvernul a intervenit și și-a asumat să plătească 75% din salariul mediu brut pe economie tuturor angajaților, pentru că atât în companiile mici, cât și în companiile multinaționale, lucrează români. Nu putem discrimina în funcție de angajator, trebuie să îi ajutăm pe toți românii. Am spus de la început că niciun român nu va fi lăsat în urmă, aceasta este poziția noastră și faptele arată că o respectăm. În ceea ce priveşte sectorul bancar, Guvernul României a decis ca românii și firmele românești ale căror venituri au fost afectate și care doresc să își amâne ratele să o poată face. Sute de mii de români și de firme românești pot profita de această decizie în urma unei analize pe care şi-o fac. Să nu creadă cineva că această decizie a fost primită cu aplauze de sistemul bancar în integralitatea sa, însă noi am luat această decizie strict în interesul românilor. Deci nimeni nu poate spune că am fost de partea băncilor. Totuşi, cred că toată lumea este conştientă de faptul că, la finalul acestei crize, vom avea nevoie de un sistem bancar sănătos, care să susțină antreprenorii români și mediul de afaceri românesc. La fel, multinaționalele care activează în România sunt cei mai buni plătitori de taxe și impozite la bugetul de stat şi trebuie şi ei, în egală măsură, ajutaţi. Sincer, România are nevoie de și mai multe bănci, de și mai multe companii multinaționale care să vină și să facă afaceri aici pentru că ele aduc prosperitate, aduc o etică a afacerilor și un know-how de care avem nevoie. Cei care susțin că băncile și multinaționalele acționează împotriva românilor nu sunt altceva decât niște populiști iresponsabili, nişte oameni care, în goană după o mână de voturi, calcă în picioare norme şi principii elementare ale unui stat de drept şi a unei economii de piaţă sănătoase.
„Strategia Guvernului a fost aceea de a nu bulversa deloc mediul de afaceri“
Rep.: A avut Guvernul un plan pentru mediul de afaceri până acum?
Ş.S.: Este evident, cel puţin acum, că România a fost afectată de actuala criză mai puțin decât alte state europene și eu consider că vom ieși din această criză mai repede decât se prevedea. Am curajul să afirm acest lucru văzând faptul că numeroase firme româneşti și-au adaptat rapid producția la situația de criză. Un lucru extraordinar s-a întâmplat în săptămânile trecute, un lucru care ne-a ajutat enorm: companiile din România au înțeles că este nevoie de bani și majoritatea și-au plătit contribuțiile la stat. Veniturile la bugetul statului pe luna martie sunt foarte apropiate de cele din anul trecut, fapt care ne-a permis o mai mare flexibilitate din punct de vedere financiar. A fost o reacţie extraordinară a sistemului antreprenorial românesc, o reacţie care ne demonstrează nu numai că sectorul de bussines din România s-a maturizat, dar şi că există o etică asumată în ceea ce priveşte relaţia cu statul. În plus, consider că antreprenorii români merită felicitați pentru modul rapid în care au produs o reconversie de bussines în această perioadă. Sute de firme românești s-au adaptat pentru a produce biocide, măști, combinezoane, fapt care ne-a ajutat nu numai din punct de vedere medical, dar şi economic! Am căutat să facem orice tip de achiziție de la firme românești, am căutat să sprijinim companiile românești care și-au propus să producă echipamente medicale și de protecție atât de necesare în această perioadă. Am cerut și am obținut de la Comisia Europeană scutiri de taxe vamale și TVA pentru companiile care importă produse destinate prevenirii și combaterii Covid 19. Scutirea de taxe vamale și TVA este acordată pentru importurile de echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale, medicamente, efectuate de către organizații de stat, de organizații caritabile sau filantropice. Planul Guvernului a fost acela de a proteja sănătatea românilor, dar și acela de a menține o bună capacitatea de producție. Asta va permite economiei să se relanseze rapid după ce se încheie măsurile de distanțare socială. Strategia Guvernului a fost aceea de a nu bulversa deloc mediul de afaceri. Din acest motiv nu au fost crescute niciun fel de taxe și nici nu se va face acest lucru. În toată această perioadă, cabinetul liberal şi premierul Ludovic Orban au căutat soluții pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc! De aceea, cabinetul condus de premierul Ludovic Orban a lansat programul IMM Invest, a achitat șomajul tehnic pentru angajații afectați de criza pandemică, a rambursat TVA în valoare de 9 miliarde de lei. Toate aceste măsuri au fost luate pentru ca banii să ajungă cât mai repede în economie. În plus, am suspendat popririle și executările silite făcute de ANAF pentru creanțele bugetare pe perioada stării de urgență cu excepția celor din cauze penale și am suspendat acțiunile de control fiscal. Firmele românești, inclusiv microintreprinderile care plătesc anticipat impozitul pe profit, beneficiază în această perioadă de o bonificație de 5% sau 10%, iar în ultimele săptămâni s-au plătit concedii medicale scadente din guvernările PSD în valoare de 2,7 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor a introdus un nou mecanism de decontare a TVA cu control ulterior, prevedere care va exista pe perioada stării de urgență, lucru care a asigurat companiilor un cash-flow atât de necesar în această perioadă de criză. În exclusivitate, aş vrea să precizez faptul că, în prezent, la nivel guvernamental se discută cu reprezentații BERD un plan de dezvoltare economică post-criză, un plan care are drept obiectiv atragerea de finanţări pentru proiectele în derulare şi pentru proiectele care urmează să înceapă în lunile de după criză. Este esențial să repornim motoarele economiei imediat după ce trec efectele COVID – 19.
„Obiectivul premierului Orban este asigurarea unui motor de creștere economică sănătos prin intermediul investițiilor publice în perioada post-criză!“
Rep.: Dincolo, însă, de aceste aspecte, se poate spune în acest moment că s-a cristalizat la nivel guvernamental un plan concret de relansare economică după încetarea stării de urgență?
Ş.S.: Guvernul PNL și Președintele Iohannis lucrează la un pachet puternic și amplu pentru repornirea economiei, un set de măsuri economico-financiare fără precedent în economia românească. Conform ultimelor discuţii pe care le-am avut cu colegi din guvern, pachetul va fi lansat după ce se va termina starea de urgență. Deja sunt două măsuri care au fost luate încă din perioada stării de urgență și vor facilita repornirea economiei: programul IMM Invest de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și susținerea lucrărilor de investiții demarate. Programul de relansare economică va avea la bază și propuneri venite din partea mediului de afaceri pentru că, vreau să vă spun, există consultări ample la nivel guvernamental cu mediul de afaceri românesc, consultări în urmă cărora s-au cristalizat anumite măsuri şi proiecte. De asemenea, Guvernul va veni cu propriile măsuri și așteaptă deciziile care vor fi luate în privința instrumentele de susținere de la nivel european pentru țările membre ale UE. Vreau să profit de acestă ocazie pentru a enumera câteva dintre proiectele care vor fi puse în practică în perioada imediat următoare, cu menţiunea că guvernul Orban nu se va opri doar la acestea.
În primul rând, va exista o susținerea pentru un program masiv de investiții publice derulate fie de la nivel guvernamental, fie de la nivelul județelor, localităților. Obiectivul este asigurarea unui motor de creștere sănătos prin intermediul investițiilor publice în infrastructura de transport, în infrastructura energetică, în infrastructura sanitară, în infrastructura școlară sau în infrastructura de comunicații.
Apoi, guvernul pregătește și pentru companiile mari măsuri de susținere, de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru și a creditelor pentru investiții, așa cum a procedat în cazul IMM-urilor. Aşa cum am spus mai sus, vom trata fără discriminare atât micul investitor, cât şi giganţii economici ai României.
Se discută şi este creionat deja un proiect de susținerea din finanțări europene a investițiilor realizate de IMM-uri în anumite domenii de activitate. Apoi, sunt evaluate şi gata de a fi propuse mediului de afaceri şi societăţii româneşti măsuri de reintrare în activitate a companiilor care au fost afectate, măsuri active de reintegrare a persoanelor pentru care astăzi guvernul asigură plata șomajului tehnic.
Rep.: Sună frumos, însă, mă întreb, de unde vor veni bani pentru acest pachet de măsuri de relansare economică? Bugetul României nu este unul ofertant în ceea ce priveşte resursa financiară…
Ş.S.: Vă asigur că vor exista bani. Cabinetul Orban a recâştigat credibilitatea pierdută în ultimii ani de guvernele precedente. În prezent, la Palatul Victoria se evaluează toate resursele financiare pe care le putem mobiliza: resurse interne, resurse de la bugetul UE, de la finanțatori instituționali sau de la creditori din România sau de pe plan internațional. Important este să folosim cu seriozitate toate aceste resurse și relaxarea condițiilor de deficit oferită acum de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, deficitul trebuie crescut doar pentru a relansa și consolida situația economică, pentru a consolida măsurile de prevenţie sanitară și de ajutor social dat celor în nevoie după ce starea de urgentă va înceta. Esențial nu este nivelul deficitului, ci finanțarea acestuia. Fiecare leu trebuie calculat şi trebuie să transmitem mesaje de seriozitate pentru români și finanţatorii internaţionali. Vreau să subliniez un lucru: măsurile ultrapopuliste, promovate acum de PSD și aliații lui în Parlament, pun în pericol tocmai reîntoarcerea la normalitatea economică și socială a României! Jocul politic pe care îl fac acum partidele de stânga pun în pericol viitorul copiilor noştri!
„Investiţiile au continuat în această perioadă de criză, dovadă este drumul expres Craiova-Piteşti!“
Rep.: Domnule preşedinte, pentru că tot vorbim de investiţii în infrastructură, ce se întâmplă cu șantierele marilor proiecte de infrastructură în vremea crizei coronavirus?
Ş.S.: Șantierele sunt deschise și se lucrează. Mai mult, a început realizarea unor noi obiective și se deschid fronturi de lucru deoarece, din punctul nostru de vedere, infrastructura este un domeniu vital în aceste momente de criză. Guvernul PNL mizează pe continuarea și accelerarea investițiilor în infrastructură, pentru că ele sunt motorul repornirii economiei. Activitățile de proiectare, execuție și de supervizare a lucrărilor pe șantiere se realizează și se vor realiza în continuare, cu respectarea măsurilor impuse de ordonanțele militare ca urmare a stării de urgență. Banii alocați de guvern pentru proiectele de infrastructură în 2020, 4,5% din PIB, au fost suplimentați la ultima rectificare bugetară și nu tăiați cu severitate cum au făcut sistematic guvernările PSD. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a primit în plus un milliard de lei, iar Ministerul Transporturilor a primit în plus 135 de milioane de lei. Şi pentru a exemplifica modul în care PNL înţelege să investească în această perioadă în infrastructură, iată câteva exemple concrete:
1. deschiderea primului șantier pe viitoarea autostradă Sibiu-Pitești. Au început lucrările la lotul 1 al secțiunii 1 (Sibiu -Boița) din cadrul autostrăzii Sibiu-Pitești. Această autostradă, amânată de atâtea ori de guvernările PSD, reprezintă un obiectiv vital pentru economia României, pentru dezvoltarea agenților economici din zonă, pentru atragerea de noi investiții.
2. magistrala de metrou M5 Drumul Taberei, lucrări intrate în linie dreaptă. Termenul de finalizare a acestui obiectiv atât de așteptat de bucureșteni rămâne cel asumat de constructor, respectiv 30 iunie 2020.
3. începerea lucrărilor de reabilitare a Cazinoului din Constanța cu finanţare de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației prin Compania Națională de Investiții (56.600.000 lei).
4. ordin dat de începere a lucrărilor la varianta ocolitoare Timișoara Sud (25,69 km, proiect de 272 milioane de lei fără TVA, 30 de luni durată de realizare).
5. ordin de începere a lucrărilor pe loturile 1 și 3 dintre Brașov și Sighișoara pe autostrada feroviară spre Ungaria (Brașov – Apața și Cața-Sighișoara, 86 km).
6. lucrări în plină desfășurare pe sectorul Predeal-Cristian, parte a lotului 2 din Autostrada Comarnic-Brașov.
7. lucrări în plină desfășurare la construcția viitorului aeroport Brașov, obiectiv vital din punct de vedere socio-economic care este finanțat de Consiliul Judeţean Braşov, condus de de un preşedinte liberal, obiectiv sprijinit de Guvernul PNL.
8. Drumul expres Craiova – Piteşti, derularea în continuare a lucrărilor demarate, finanţare asigurată de guvernul condus de Ludovic Orban.
Am enumerat aici doar proiectele mari de infrastructură de transport sau turistică demarate sau continuate în prezent de PNL. La acestea se adaugă mii de mici proiecte aflate în derulare sau începute în ultima lună la nivel local, proiecte sprijinite prin alocări bugetare de către guvernul României. Noi, liberalii, nu mimăm că investim, aşa cum au făcut-o guvernele pesediste, noi chiar investim pentru că numai aşa putem reporni economia şi restarta societatea românească!
