Coronavirusul ucigaş scoate la iveală şi calităţile bugetarilor craioveni
Speranţa trăieşte, administraţia nu se predă!

Obişnuiţi cu decepţiile atât la nivel central, cât şi local, am ajuns în grava situaţie de a sublinia drept excepţionale prestaţiile unor autorităţi publice locale, de altfel normale în aceste vremuri de criză profundă. Pornind de la această constatare, nu putem să nu remarcăm strădaniile administraţiei Genoiu de a oferi o logică administrativă unui oraş aflat în prag de criză pandemică, nu putem să nu aplaudăm prestaţiile unor manageri de unităţi sanitare mari din Craiova, cu state mai vechi sau mai noi în funcţie, precum tandemul Sas-Fănuţă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova sau Adina Turcu de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“ Craiova, sau nu putem să nu apreciem prestaţia noului prefect Nicuşor Roşca, un „începător“ care a înţeles repede cum este mersul în Prefectura Dolj în aceste zile de criză. Poate că totuşi nu suntem un popor pe cale de dispariţie condus de autorităţi într-un proces galopant de disoluţie. Poate că totuşi avem o şansă de supravieţuire.

0

Criza coronavirusului proaspăt „inventat“ pe mahalalele unei Chine medievale pe alocuri nu putea să ocolească România. Cu câteva milioane de concetăţeni împrăştiaţi de-a lungul şi de-a latul Europei, era evident că mai devreme sau mai târziu vom intra în această horă mortală a cărei finalitate nu numai că este incertă din punct de vedere al numărului de victime, dar reprezintă şi o enigmă în ceea ce priveşte perioada de timp pe care se va întinde.
La prima vedere, orice om trăit în România ultimilor treizeci de ani s-ar fi gândit că o astfel de pandemie „cuibărită“ la sânul poporului va scoate la iveală falimentul administraţiilor locale şi centrale „îmbuibate“ artificial cu politruci de pe întreg eşichierul politic al ţării. Numai că realitatea ne dovedeşte că totuşi mai există profesionişti în administraţiile româneşti, chiar dacă în continuare pot fi consideraţi o ”specie“ ameninţată cu extincţia.

Primarul Genoiu, omul potrivit pentru criza nepotrivită

Mihai Genoiu. Primar al Craiovei cu dispensă de la Lia Olguţa Vasilescu. Partidul din care provine, PSD, nu l-a asimilat niciodată pe de-a întregul, fiind şi acum văzut ca un corp străin ataşat la „braţul“ filialei craiovene. Criticat în ultimii ani pentru vrute şi nevrute, unele lucruri adevărate, multe doar puse în cârca sa ca urmare a provenienţei politice. Cu toate acestea, în vremurile de astăzi, Genoiu s-a dovedit nu numai un edil deosebit de implicat în bătălia epidemiologică pe care o duce întregul popor, dar şi un excelent comunicator şi o „oază“ de calamitate în mijlocul unui „uragan“ de îndoieli. Împreună cu întregul aparat al administraţiei locale, asimilând aici şi regiile din subordine şi srl-urile Consiliului Local, contestatul edil a dovedit coerenţă administrativă, făcând exact acei paşi la care întreaga populaţie spera. S-a chinuit să dezinfecteze oraşul, empiric, poate, dar eficace, s-a interesat şi a ajutat unităţile sanitare din subordine, a ieşit zilnic şi a comunicat cu cetăţenii oraşului prin intermediul oricărui mijloc media craiovean. I-a păsat, cu alte cuvinte, şi s-a implicat total, dar discret în această criză fără precedent. E adevărat, poate nu a asfaltat toate străzile care trebuiau asfaltate, nu a băgat în adăpost toţi maidanezii care au reapărut, avem încă probleme cu viaţa economică a oraşului, dar, în aceste zile cumplite, calităţile sale nebănuite ne prind foarte bine.

Avem manageri de spitale implicaţi şi profesionişti

Înjuraţi, de multe ori, pentru condiţiile insalubre în care ne tratează, bănuiţi de multe afaceri necurate cu fondurile alocate unităţilor sanitare pe care le conduc, managerii unor spitale craiovene dovedesc acum, când poate era cea mai mare nevoie de ei, că ştiu cum să se adune şi cunosc modul în care să pună lucrurile cap la cap pentru ca inevitabila criză să nu îmbrace „hainele“ unui genocid. Cea mai mare unitate sanitară din România, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, are, de mai bine de o lună de zile, o nouă echipă managerială: Teo Sas, manager general, şi Bogdan Fănuţă, director medical. Dacă în ceea ce îl priveşte pe managerul general poate existau ceva îndoieli cu privire la capacitatea sa managerială, având în vedere reala sa lipsă de experienţă la acest nivel, despre Bogdan Fănuţă putem spune fără tăgadă că a fost cel mai bun director pe care această instituţie i-a avut în ultimii douăzeci de ani. Împreună, cu discreţie, cei doi s-au străduit să transforme spitalul aflat în pragul unui faliment nu numai moral, într-o unitate sanitară pregătită pentru a-i primi pe oltenii căzuţi pe frontul luptei cu COVID – 19. Şi, din informaţiile noastre, nu a fost vorba doar de mutat nişte paturi şi curăţat praful de pe câteva, mult prea puţine totuşi, echipamente necesare măririi secţiei ATI. A fost şi este în continuare o luptă contracronometru pentru obţinerea pe orice cale a celor necesare pentru ca medicii şi asistentele din acest spital să nu se transforme în martiri, aşa cum s-a întâmplat în China sau Italia, ci să fie adevăraţi îngeri păzitori la capul concetăţenilor noştri.
Cel puţin aceleaşi laude le merită şi un alt manager de spital craiovean, Adina Turcu, directoarea Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“ din Craiova. Cu o vastă experienţă managerială în fruntea unuia dintre cele mai moderne spitale craiovene (aici se cuvine a fi salutată strădania fostului edil Olguţa Vasilescu şi actualului primar Mihai Genoiu în a renova şi dota această unitate sanitară), aceasta s-a mişcat „cu talent“ în aceste vremuri tulburi şi s-a prezentat în faţa contribuabililor cu o unitate sanitară pregătită pentru a înfrunta ceea ce nimeni nu a mai avut de înfruntat în ultimii cincizeci de ani. Alături de specialiştii profesionişti din acest spital, Adina Turcu şi-a chivernisit cu atenţie resursele şi a reuşit să dea o rază de speranţă oltenilor că bătălia în „buza“ căreia ne aflăm poate fi câştigată şi cu aportul Craiovei.

Prefectul Roşca şi echipa sa au trecut cu brio primul examen administrativ

Nicuşor Roşca

Nu în ultimul rând merită amintită în acest colţ de pagină şi prestaţia „novicelui“ prefect al Doljului, fostul liberal Nicuşor Roşca. Ajuns în Prefectura Dolj după un stagiu prelungit la APIA, de acolo de unde judeţul a mai căpătat un prefect excelent din toate punctele de vedere, Sorin Răducanu, Roşca nu a căzut în capcana multora dintre predecesorii săi care, odată instalaţi în funcţie, s-au transformat în adevăraţi zmei ai administraţiei doljene. Cu mult bun simţ şi conștient de unele carenţe cauzate de lipsa de experienţă la acest nivel, noul prefect a avut grijă să se sfătuiască cu specialiştii doljeni din diverse domenii înainte de a lua o decizie importantă. Alături de cei doi subprefecţi, Anişoara Stănculescu şi Daniela Dobrin, echipa de la vârful judeţului creează premisele unei insule de luciditate într-un ocean de incertitudini. La o primă analiză critică, puţine lucruri ar fi de reproşat celor trei. Discreţi, dar activi, au reuşit să rezolve una dintre problemele spinoase ale ultimelor săptămâni: spaţiile de carantină. Au rezolvat la Bechet, s-au achitat cu brio de situaţia de la Hotelul Griffon, au comunicat eficient pentru a nu lăsa zvonurile să indică o stare de panică generală în populaţie. Mai mult, nici că se putea face acum, dar greul de-abia va să vină.