„Pe urmele Doamnei Marica Brâncoveanu”, proiect cultural al Ligii Femeilor Creştin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului

0

„Pe urmele Doamnei Marica Brâncoveanu” este proiectul desfăşurat în fiecare an de membrele Ligii Femeilor Creştin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului pentru cinstirea personalităţii impresionante a Doamnei Maria Brâncoveanu.
După participarea la slujba Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Surpatele, doamnele au coborât pe poteca pe care odinioară Doamna Maria Brâncoveanu îşi plângea durerea până la Mănăstirea Dintr-un Lemn, unde s-au închinat la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul a continuat la Mănăstirea Govora, mănăstire ce a fost restaurată şi împodobită cu o frescă nouă în perioada brâncovenească.
Doamna Marica, fiică a postelnicului Neagoe şi nepoata domnului Ţării Româneşti, Antonie din Popeşti, după căsătoria din anul 1674 cu marele dregător Constantin, a ajuns doamna Ţării Româneşti în anul 1688 odată cu urcarea pe tron a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Căsnicia lor a fost binecuvântată cu 11 copii: şapte fete (Stanca n. 1676, Maria n. 1678, Ilinca n. 1682, Safta n. 1686, Ancuţa n. 1691, Bălaşa n. 1693, Smaranda n. 1696) şi patru băieţi (Constantin n. 1683, Ştefan n. 1685, Radu n. 1690, Matei n. 1698).
A sprijinit toate demersurile culturale iniţiate de către soţul ei, tipărirea de cărţi în limbile română, greacă, slavă şi chiar arabă, turcă sau georgiană, crearea unui stil arhitectural caracteristic epocii, care va purta numele domnitorului ctitor, dezvoltarea artelor decorative, ctitorirea de biserici şi mănăstiri, restaurarea lăcaşurilor de cult mai vechi şi împodobirea lor cu obiectele liturgice necesare. Au acordat ajutoare permanente aşezămintelor bisericeşti din Balcani şi Orientul Apropiat căzute sub dominaţia otomană şi au întreţinut relaţii cu toate patriarhiile ortodoxe.