Un acord naţional necesar

0

La finalul lunii iulie 2019 am răspuns, alături de colegii mei din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, apelului lansat de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, de a semna un Acord politic naţional pentru consolidarea parcursului european al României. Am decis să mă alătur acestui demers pentru că îl consider necesar în actuala stare de lucruri din ţara noastră. Ultimele evoluţii din plan politic, dar şi social, ne arată că avem nevoie de puternică reafirmare a identităţii noastre europene, de o consolidare a parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, dar şi de o reaşezare a modului în care decidenţii interacţionează cu electoratul şi înţeleg să transpună voinţa alegătorilor în cadrul normativ pe care îl creează.
Desigur, acordul promovat de Preşedintele României şi care a fost semnat, pe lângă Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, şi de mai multe formaţiuni politice, pune accentul pe domeniile justiţiei şi integrităţii în funcţiile publice. Este un efect natural al manifestărilor sociale din ultima perioadă şi al votului exprimat de cetăţeni cu ocazia referendumului naţional din data de 26 mai. Este evident însă că acesta este numai un mic set de teme asupra cărora este necesar un acord naţional. Avem cu toţii aşteptarea legitimă ca toate formaţiunile politice, indiferent că se află vremelnic la putere sau în opoziţie, să vină cu programe şi proiecte destinate tuturor zonelor nevralgice ale societăţii româneşti, aici incluzând în mod prioritar educaţia, sănătatea sau infrastructura de transport. De asemenea, experienţa ultimelor săptămâni şi şocul puternic resimţit la nivelul întregii societăţii în urma tragicelor evenimente de la Caracal au scos la iveală carenţe importante în funcţionarea unor instituţii esenţiale ale statului român.
Aşadar, avem nevoie de un acord naţional încă şi mai cuprinzător. Fiind parte a Uniunii Europene şi a NATO, avem marele avantaj de a putea deprinde bune practici care funcţionează de decenii – poate chiar de secole! – în unele state. Ceea ce ne lipseşte este, fără doar şi poate, o abordare unitară a problemelor, care să permită implementarea unor programe de dezvoltare indiferent de forţele politice aflate la guvernare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o strategie naţională pe termen mediu şi lung, asumată de formaţiunile politice majore, o strategie realistă şi care să nu mai fie amendată la fiecare patru ani sau chiar mai repede. Multe dintre problemele României nu au decât o singură soluţie, iar aceasta nu are nimic de-a face cu culoarea politică: nu există tratamente medicale, şcoli sau autostrăzi de stânga ori de dreapta.
Sper ca în viitorul apropiat acest Acord politic naţional semnat la Palatul Cotroceni să se prelungească şi în alte domenii şi, mai mult decât atât, sper ca el să nu rămână un document simbolic de tipul celor care au mai existat în democraţia românească de după anul 1990.

Deputat Bogdan-Alin Stoica