Violenţa – inamicul democraţiei

0

Spectrul violenţei sapă la temelia democraţiei. Indiferent de formele ei, violenţa este, alături de populism, principalul inamic al democraţiei, oriunde în lume. Fie că vorbim de violenţa limbajului şi atitudinilor competitorilor politici, de violenţa grupurilor de interese nelegitime, de violenţa statului sau de cea a contestării civice faţă de un guvern sau altul, toate aceste forme de violenţă riscă să pună democraţia între paranteze, suprimând principala valoare umană care este libertatea.
În absenţa libertăţii nu putem vorbi de democraţie, aşa după cum libertatea neorganizată într-o democraţie generează violenţă şi anarhie.
Democraţia nu poate funcţiona cu aleşi contorsionaţi de ură şi de un spirit violent de a face politică. Aşa după cum ea nu poate funcţiona cu alegători ”ţinuţi” în stres social şi politic, sau mobilizaţi să acţioneze violent, în afara singurei lor arme valide şi legitime care este Votul.
Scopul democraţiei este să asigure bunăstarea publică rezolvând problemele cu autoritate, oportun şi, întotdeauna, în baza legii drepte. Nu doar de a asigura ringul în care să ne ”batem unii cu alţii”. Dacă doar ”ţipăm” unii la alţii, în mod direct sau prin intermediul mass-mediei, asta nu înseamnă că şi rezolvăm problemele.
În curând împlinim, la finele anului, 30 de ani de la reinstaurarea democraţiei în România. Tot la finele anului au loc alegeri prezidenţiale. Trecem ca societate printr-un climat de tensiune colectivă poate mai intensă ca niciodată. Probleme nerezolvate, adunate în cei 30 de ani, par acum să fi ajuns la masa critică. Competiţia pentru prezidenţiale se anunţă ea însăşi una tensionată din motive pe care nu le mai reiau aici. Şi totul într-un sos de violenţă tot mai gros şi mai nociv.
Cred că e foarte important să privim cu toţii cu atenţie la acest tablou deloc roz şi să înţelegem că prioritatea este salvarea libertăţii noastre colective şi regenerarea democraţiei noastre asupra căreia au început să se ridice atâtea semne de întrebare.
Competiţia corectă, eliminarea, prin cooperare, a tuturor surselor multiplicatoare de violenţă în spaţiul public, restabilirea urgentă a încrederii cetăţenilor în statul lor reprezintă pachetul minim de responsabilitate, obligatoriu pentru noi toţi, cei care avem un rol public în România de azi.
E timpul să înţelegem: Alternativa la toate acestea nu va salva pe nimeni…

Deputatul Ion Cupă – președintele ALDE Dolj