Expoziţie de artă albano-română organizată de Liga Albanezilor la Pogradec (Albania)

Asociaţia Liga Albanezilor din România (ALAR), cu sprijinul Primăriei oraşului Pogradec şi alături de Centrul Cultural „Lasgush Poradeci“ şi Gruparea culturală „Light“, a organizat la Galeria de Artă a oraşului turistic Pogradec o expoziţie albano-română, al cărei vernisaj a avut loc în data de 1 august a.c. În cadrul evenimentului au fost expuse lucrări de grafică şi pictură ale artiştilor români Ion Murariu (1922-2012), Aurel Acasandrei (1939-2006) şi Nicolae Ionescu, precum şi lucrări ale câtorva artişti plastici albanezi, precum Gentian Zeka, Anastas Kostandini, Vangjo Vasili, dar şi ale tânărului artist româno-albanez Miron Topciu.

0

Expoziţia a însemnat nu numai un dialog profesional între artiştii din cele două ţări, ci şi o întâlnire între prieteni, deoarece toţi aceşti artişti se cunosc de peste douăzeci de ani, participând la vernisajele artiştilor români la Pogradec şi ale artiştilor albanezi la Bucureşti, Craiova şi alte oraşe din România. În cadrul vernisajului de la Pogradec au luat cuvântul directorul Centrului Cultural „Lasgush Poradeci”, doamna Dasara Xhangolli, directorul Galeriei de Artă, pictorul Anastas Kostandini, dar şi pictorul român Nicolae Ionescu. Toţi vorbitorii, pe lângă importanţa acestui eveniment de cultură pentru cunoaşterea unor pictori de renume români şi albanezi, au subliniat însemnătatea acestei întâlniri şi la nivel interuman, evocând momentele de colaborare din anii anteriori. Însăşi expoziţia, intitulată ”Interferenţe culturale”, a fost rezultatul comunicării permanente dintre artiştii participanţi.
În numele ALAR a vorbit coordonatorul Centrului Cultural Albanez din România, domnul dr. Luan Topciu, care, printre altele, a prezentat activitatea ALAR în România şi rolul acesteia în evidenţierea valorilor culturii albaneze şi a personalităţilor sale, precum şi în consolidarea prieteniei tradiţionale între cele două popoare. Dr. Topciu a subliniat numeroasele activităţi şi publicaţii care apar sub egida ALAR şi care au adus o mai bună cunoaştere a culturii şi istoriei poporului albanez în România. Vorbitorul a evidenţiat valoarea artistică a pictorilor, menţionând specificitatea limbajului artistic al fiecăruia, valorile plastice, dar şi elementele comune, care unesc artiştii în diversitate.
Vernisajul s-a bucurat de o participare masivă a publicului. Au fost prezenţi artişti, pictori consacraţi, ziarişti, oameni de cultură şi admiratori ai culturii româneşti şi artelor plastice. Evenimentul a fost transmis de cele mai mari posturi naţionale de televiziune din Albania, precum Top Channel, Vizion Plus, Ora News etc. şi de posturile locale.
„N-am impresia că pictura şi acuarela lui se supun unor legi ale construcţiei plastice: nici n-ar fi fost firesc să fie aşa, de vreme ce Murariu e, mai presus de toate, un artist care-şi ascultă îndemnurile temperamentului. (…) Pictura sa are o densitate a pastei, culorile se suprapun în straturi puternice, la care, adăugând sarcasticele comentarii antirăzboinice, inflexiunile de provenienţă expresionistă de aici, se dovedeşte că definirea lui ca «poet al priveliştii», e cel mai puţin unilaterală“. (Dan Grigorescu)
„Aurel Acasandrei, cel ce obţinea diploma de pictor în 1964, s-a dovedit, încă de la începuturile carierei sale, un artist cu vocaţia migrării de la realism spre o interpretare abstractă a imaginii. Cu timpul, epurarea detaliilor a dus la o exprimare concisă, expresivă şi, atunci când tema o cere, cu un humor sănătos. În desen câteva linii pot defini o lume, datorită siguranţei cu care peniţa sau creionul evoluează pe hârtie, rod al unei notabile forţe de stilizare. Câteva accente de culoare fac mai uşoară şi mai plăcută lectura acestor desene, ele însele sinteză a unei îndelungi şi roditoare experienţe“. (Radu Ionescu)
„Nicolae Ionescu, străin vocaţiei pentru spectacol, a căutat întotdeauna să descifreze tainele structurii modelului său. Poate tocmai din această dorinţă modelele sale au fost întotdeauna o piatră spălată de ape, o plantă sau un trunchi de copac. Aparent modeste, aceste modele, prin acuitatea observaţiei, prin siguranţa mâinii şi armonia cromatică de o remarcabilă transparenţă şi strălucire, deveneau, din pretexte de analiză, subiecte de tablou“. (Radu Ionescu)