Cu complicitatea statului, BOR calcă în picioare Constituţia
„Binecuvântarea” – arma secretă a ortodoxiei române

Trecând de la o extremă la alta, după cum se desfășoară în general lucrurile în societatea românească din cele mai vechi timpuri până în prezent, pe rând, statul român a fost fie călăul Bisericii Ortodoxe Române, fie sluga preaplecată a acestei instituţii religioase închistate şi extraordinar de bogată. Dacă despre perioada prigonirii Bisericii în anii comunismului s-au scris nenumărate tomuri, nimeni nu s-a învrednicit să se aplece şi asupra transformării statului român laic într-o „vacă” numai bună de muls. În ultimii 30 de ani, o clasă politică imberbă şi coruptă a predat Bisericii nu numai o „halcă” importantă din finanţele ţării, dar a permis şi implicarea acestei instituţii nereformate în sistemul educaţional naţional. Un exemplu monumental de pact împotriva firii între statul laic slab şi Biserica puternică îl reprezintă Protocolul numărul 9217 din 29.05.2014 prin care cabinetul USL-ist, condus de Victor Ponta, a legiferat abuzul în educaţia românească prin introducerea „binecuvântării” ierarhului în tot ceea ce înseamnă selecţia cadrelor didactice care predau religia şi a elevilor (studenţilor) care ar dori să studieze ortodoxia.

0

Enunţul numărul 1: Se dă un elev… să-i spunem Pretorian, care visează să studieze la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii din Craiova. Conform Protocolului numărul 9217 din 29.05.2014, încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Biserica Ortodoxă Română, acest elev se poate înscrie la facultăţii numai dacă Înalt Prea Sfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, îi semnează o bucată de hârtie, numită pompos „binecuvântare”. Sau dacă, vorbind aici de un caz particular, este în graţiile măicuţei Miriam, dar asta este deja o altă poveste… „Înscrierea la facultăţile de teologie ortodoxă se face pe baza avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului”, se menţionează în articolul 13, aliniatul 3, al amintitului Protocol.
Enunţul numărul 2: Se pleacă de la premisa că Pretorian, după ce se ploconeşte cum se cuvine la „Înaltul” sau „Înalta”, absolvă Facultatea de Teologie şi doreşte să ajungă cadru didactic de religie într-una dintre şcolile statului român. N-o poate face fără însă a mai pupa o dată sutana Înaltului pentru a obţine „invenţia” născocită de Patriarhie şi legiferată de Ponta&Comp. „Încadrarea personalului didactic pe catedre de religie – cultul ortodox în unităţi de învăţamânt preuniversitar se face cu avizul scris (binecuvantarea) al chiriarhului.”, se menţionează în articolul 4, alineatul 1 al Protocolului.
Enunţul numărul 3: Pretorian termină Facultatea de Teologie, pupă sutana lui Irineu sau se duce cu un buchet de flori la măicuţa Miriam şi primeşte o parohie. El, Pretorian, vrea să urmeze Doctoratul, să zicem, la Facultatea de Istorie a Universităţii din Craiova. Nu poate fără „binecuvântarea” mitropolitului şi asta nu pentru că aşa prevede protocolul, ci din cauza faptului că, prinzând curaj, Irineu a transformat această „instituţie” numită „binecuvântare” într-un demers abuziv şi ilegal prin care controlează întregul sistem. Dacă o face, este urgent caterisit şi fără nicio posibilitate de a mai lucra oriunde în acest domeniu.

Alo, se trezeşte cineva?!!!
Faptul numărul 1: Protocolul încheiat între Guvernul Ponta şi Patriarhie este profund neconstituţional deoarece îngrădeşte un drept fundamental: dreptul la educaţie. Este absolut uluitor cum, până în prezent, nimeni nu s-a adresat Curţii Constituţionale sau unei instanţe de judecată pentru a pune capăt acestei aberaţii legislative! E drept, nu este nici acum târziu…
Faptul numărul 2: Protocolul încheiat între Guvernul Ponta şi Patriarhie este profund neconstituţional deoarece îngrădeşte dreptul la muncă al unui absolvent de Seminar sau Facultate Teologică. E dreptul Patriarhiei sau mitropoliilor să refuze să angajeze în aparatul propriu un absolvent de seminar sau facultate teologică, însă statul român, după ce a investit sute de mii de lei în educaţia tânărului, nu are voie să îi refuze angajarea doar pentru că nu e „binecuvântat”.
Faptul numărul 3: În prezent, în baza acestui aberant protocol, cel puţin Mitropolia Olteniei, dacă nu întreaga ortodoxie românească, s-a transformat într-o instituţie sclavagistă susținută gras din banii noştri, ai plătitorilor de taxe şi impozite. Clasa politică, complice, îngăduie această fărădelege, închizând ochii în faţa oricărui abuz înfăptuit în numele Domnului! Asta da stat laic!