Conform unui sondaj de opinie realizat de CURS
Cei mai mulţi români susţin familia formată din femeie şi bărbat

Majoritatea covârşitoare a românilor susţine familia formată din femeie şi bărbat, asociind, totodată, căsătoriile între persoane de acelaşi sex cu diferite efecte negative pentru societate. Peste 90% dintre români privesc căsătoria drept uniune între femeie şi bărbat cu scopul de a procrea, creşte şi educa copii, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) la dispoziția Coaliţiei pentru Familie (CpF) .

0

Sondajul, realizat la finalul anului trecut la nivel naţional, relevă faptul că majoritatea covârşitoare a românilor este ataşată puternic de concepţia tradiţională a căsătoriei, respingând, totodată, în proporţii la fel de covârşitoare formele alternative de căsătorie sau parteneriat civil. De asemenea, majoritatea respondenţilor asociază căsătoria între persoane de acelaşi sex cu efecte nedorite pentru societate, cum ar fi afectarea perpetuării speciei, educaţia şi creşterea copiilor. În plus, majorităţi largi susţin rolul pozitiv pe care Biserica îl are în privinţa creşterii copiilor şi relaţiilor sociale pozitive în societate.

O înţelegere tradiţională asupra căsătoriei
Astfel, 91% din respondenţi au fost de acord cu afirmaţia „Căsătoria trebuie definită ca o uniune tradiţională dintre bărbaţi şi femei cu scopul de procreare, de creştere şi educare a copiilor”, doar 6% respingând o astfel de înţelegere a căsătoriei. Totodată, la întrebarea ”Dvs. sunteţi pentru sau împotriva definirii căsătoriei ca uniunea dintre două persoane indiferent de sexul acestora?”, 87% din respondenţi au fost împotrivă.
În cazul în care problema căsătoriei s-ar vota, o majoritate la fel de largă s-ar pronunţa împotriva legalizării căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex. La întrebarea „Dacă ar fi să votaţi, dvs. aţi fi pentru sau împotriva legalizării căsătoriilor din re două persoane de acelaşi sex?”, 83% din respondenţi au răspuns că ar vota împotrivă.
În ceea ce priveşte parteneriatul civil, fără a fi precizat dacă e şi pentru cuplurile de acelaşi sex, 65% au răspuns negativ la întrebarea „Sunteţi de acord cu legalizarea parteneriatelor civile?”
87% din respondenţi resping, de asemenea, adopţia de copii pentru cuplurile de acelaşi sex, răspunzând negativ la întrebarea „Cuplurile formate din persoane de acelaşi sex ar trebui să aibă dreptul să adopte copii? ”

Efecte nedorite ale căsătoriilor între persoane de acelaşi sex
În ceea ce priveşte efectele căsătoriilor sau parteneriatelor civile încheiate între persoane de acelaşi sex, 80% au răspuns pozitiv la întrebarea „Căsătoria şi familia între două persoane de acelaşi sex afectează negativ perpetuarea speciei umane şi creşterea copiilor”, iar 78% au răspuns pozitiv la întrebarea „Legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex va avea efecte nedorite în domenii precum cel al educaţiei şcolare sau juridic?”.
De asemenea, 80% au răspuns pozitiv la întrebarea „Legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex va avea efecte nedorite, pe termen lung, asupra moralei societăţii?”.
Un aspect interesant îl constituie faptul că majoritatea respondenţilor face distincţia între relaţiile afective, sentimentale şi relaţiile maritale. Astfel, 71% din respondenţi au răspuns pozitiv la afirmația „Nimeni nu opreşte homosexualii să se iubească unul pe altul sau să aibă relaţii între ei, dar aceasta nu înseamnă că se pot căsători”.

O direcţie greşită
Potrivit cercetării realizate de CURS, 74% din respondenţi consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, deşi doar 43% se declară nemulţumiţi de situaţia economică a propriei gospodării.

Eşantion şi metodologie
Cercetarea CURS a fost realizată în intervalul 1 – 15 octombrie 2017 pe un eşantion de 1.067 de respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste. Tipul de eşantion a fost probabilist, multistadial, cu selecţie aleatoare a secţiilor de votare, a gospodăriilor în cadrul secţiei de votare şi a respondenţilor în cadrul gospodăriilor. Modul de intervievare a fost faţă în faţă la domiciliul respondenţilor, iar marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion: +/ – 3% la un nivel de încredere de 95%.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ