Cine vinde…
Considerat spaima pădurilor din România, Holzindustrie Schweighofer a fost învinuit, în mod asiduu, că ar achiziţiona lemn tăiat ilegal din fondul forestier naţional, pe care, ulterior, îl procesează în fabricile proprii de cherestea. Campania a avut efecte devastatoare. În ianuarie 2017, Forest Stewardship Council (FSC), care supraveghează tăierea responsabilă a pădurilor din întreaga lume, a retras definitiv certificarea pentru lemnul procesat de Schweighofer, după ce activişti din trei ţări (Germania, Austria şi România) au înmânat FSC o petiţie semnată de peste 250.000 de oameni. În iulie 2017, retailerul de materiale de construcţii şi amenajări interioare Leroy Merlin a anunţat că timp de patru luni a exclus din lanţul său de aprovizionare mai mulţi furnizori, printre care şi producătorul austriac, deoarece aceştia nu aveau certificare FSC.

Vâlcea: Trei munţi cumpăraţi de Schweighofer şi multă puşcărie
Schweighofer a cumpărat la Vâlcea aproximativ 1.300 de hectare de pădure. Dintre acestea, 800 de hectare au fost achiziţionate în Voineasa de la moştenitorii familiei Oancea, iar celelalte 500 de hectare, reprezentând munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, au fost cumpărate de la moştenitorii familiilor reprezentate de procuratorul doljean Mircea Basarabă. Anul trecut, unul dintre cele mai importante cazuri de retrocedări frauduloase s-a încheiat cu ani grei de puşcărie pentru cei acuzaţi că au falsificat acte spre a retroceda cei trei munţi, al căror beneficiar a fost Cascade Empire. Cea mai mare pedeapsă a fost de 12 ani de închisoare, cel vizat fiind Gheorghe Deaconeasa, fost şef al Ocolului Silvic Voineasa. Alte două persoane, Mircea Basarabă şi Mihai Dan Petrulian, au fost condamnate la câte 10 ani de detenţie. Atunci, preşedintele Nostra Silva, avocatul Bogdan Ioan Tudor Todoran, declara că urma să sesizeze DNA care să cerceteze dacă cei de la Schweighofer se fac vinovaţi de favorizarea făptuitorului şi să fie traşi la răspundere.

Cine cumpără: GreenGold, tranzacţii forestiere „în familie” cu Universitatea Harvard
Ziarul Financiar publică, în treacăt, informaţia că Sorin Chiorescu apare ca administrator în cinci com¬panii GreenGold din România, dar şi în compania Cascade Empire, care aparţine de grupul Schweighofer, înaintea finalizării tranzacţiei. O informaţie de déjà vu, având în vedere cel puţin două tranzacţii anterioare, aşa cum au fost făcute publice de jurnaliştii RISE Project în anul 2015. Aceştia semnalau că Universitatea Harvard, cel mai mare proprietar privat de păduri din România, vânduse o parte din suprafeţele forestiere pe care le deţinea imediat după izbucnirea unui imens scandal de corupţie în care au fost implicaţi angajaţii locali ai firmei controlate de prestigioasa instituţie. RISE Project a descoperit că pădurile au fost cedate unui grup de firme suedez condus chiar de către parteneri şi angajaţi de la Bucureşti ai Universităţii Harvard. Primele tranzacţii au avut loc la doar câteva luni după ce fostul şef al filialei româneşti a firmei deţinute de Harvard a fost arestat pentru corupţie şi spălare de bani. Preţul pe hectar încasat de Harvard a fost cu doar şase lei mai mare decât cel pe care l-a cerut statului român care avea dreptul să răscumpere pădurile, dar nu a facut-o. Analizând componenţa celor două grupuri de afaceri, RISE Project a descoperit că unele personaje cheie fac parte atât din tabăra vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. În fapt, un suedez de origine română reprezintă la Bucureşti atât interesele Universităţii Harvard, cât şi pe cele ale grupului nordic care i-a cumpărat în ultimele luni o parte din păduri. Sorin Chiorescu este fondator şi director executiv al grupului suedez Greengold, care deţine întinse suprafeţe forestiere în România. Concomitent, Chiorescu a fost angajat de fondul de investiţii al Universităţii Harvard să-i administreze o fabrică de placaj din Călăraşi. Primele tranzacţii dintre grupul suedez şi fondul american au avut loc în aprilie 2014, adică la trei luni după ce procurorii anticorupţie l-au arestat pe fostul administrator al companiei Scolopax SRL România, controlată de fondul universităţii americane. Dragoş Lipan Secu, administratorul Scolopax, a fost arestat în ianuarie 2014 pentru luare de mită şi spălare de bani, după ce a pretins şi a primit 1 milion de euro, maşini de lux şi excursii în destinaţii exotice pentru tranzacţii cu păduri. Suprafeţele erau cumpărate de Lipan Secu în numele Scolopax chiar de la un fost asociat de-al său.

Chiorescu a ochit păduri din Vâlcea încă din 2014
RISE Project a mai semnalat că, într-o altă afacere forestieră, Oriolus SRL, Dragoş Lipan Secu a fost asociat chiar cu suedezul Jonas Jakobsson, 60 de ani, unul dintre directorii GreenGold şi partenerul minoritar al Universităţii Harvard în România. Lipan Secu a fost şi director executiv al Oriolus SRL – firmă care în ultimii ani a avut sediul în acelaşi loc cu Scolopax şi a prestat servicii pentru filiala Universităţii Harvard. Oriolus şi Scolopax au avut în trecut probleme cu autorităţile fiscale pentru o serie de tranzacţii. La începutul anului 2014, Scolopax a oferit pădurile mai întâi către Romsilva, însă regia statului român nu le-a cumpărat, invocând lipsa de bani. Conform legii, statul are drept de preempţiune la cumpărarea de păduri din vecinătatea fondurilor forestiere aflate în proprietate publică. Scolopax a vrut să vândă statului peste 32 de mii de hectare, la un preţ de 11.789 lei/hectar (adică 2.620 de euro/hectar), potrivit unui răspuns al Ministerului Mediului la o interpelare parlamentară. După eşecul negocierilor cu statul, filiala Harvard a început să vândă din păduri către grupul suedez la un preţ cu doar 6 lei mai mare pe hectar. Pe 1 aprilie 2014, GreenGold a cumpărat astfel de la Scolopax aproximativ 885 de hectare de pădure din Bihor, Botoşani, Buzău Vâlcea şi Vrancea cu 10 milioane de lei, după cum relatează investigatorii RISE Project.