Și cu acest număr, publicația continuă și aprofundează dialogul cultural, istoric, lingvistic și literar româno-albanez, reunind studii științifice, eseuri, interviuri și creație artistică de cea mai bună calitate. Noul număr confirmă misiunea revistei de a funcționa ca un spațiu de întâlnire între cercetarea academică și expresia culturală contemporană, între tradiție și reflecție critică. În paginile acestui număr se regăsesc contribuții semnate de unele dintre cele mai importante nume ale gândirii academice și culturale albaneze și române. Revista are onoarea de a publica texte aparținând academicienilor Edi Shukriu, Eqrem Çabej, Albert Doja și Aristotel Spiro, alături de alți cercetători și autori consacrați, conferind publicației o solidă greutate științifică și intelectuală.
Articolul de fond, semnat de redactorul-șef, Dr. Luan Topciu, propune o reflecție asupra cărților, autorilor, simplității și esenței nespusului, fiind urmat de studii și eseuri semnate de albanologi din România: Gelcu Maksutovici, Radu-Cosmin Săvulescu, Liviu Lungu, Renata Topciu și Cristina Dafinoiu. Textele abordează teme esențiale ale istoriei, limbii, identității și culturii albaneze, plasate într-un context balcanic și european amplu. Un punct de interes aparte îl constituie interviul realizat de George Motroc cu redactorul-șef al revistei, Luan Topciu, precum și medalionul literar dedicat poetului Xhevahir Spahiu. Numărul include, de asemenea, proza „Am hotărât să plec în America” de Mitrush Kuteli.
Secțiunile critice și analitice cuprind studii realizate de scriitorul român de origine albaneză Octavian Soviani și de cercetătorul Marius Chelaru, dedicate operei lui Victor Eftimiu. Andreas Dushi propune o analiză a literaturii diasporei, iar Gabriela Vlad semnează un studiu consacrat literaturii, traducerii și creației contemporane. Diversitatea tematică și rigoarea academică a materialelor publicate fac din „Albanica” – nr. 28 o platformă solidă de documentare și reflecție pentru toți cei interesați de istoria și cultura albaneză, precum și de dinamica relațiilor culturale româno-albaneze.
Numărul este ilustrat cu lucrări ale artiștilor Corneliu Baba, Ibrahim Kodra și Bujar Luca, a căror prezență vizuală îmbogățește substanțial expresia artistică a revistei.
Președintele Asociației Liga Albanezilor din România, Dr. Radu Săvulescu, a salutat apariția noului număr al publicației: „Fiecare apariție a revistei ne bucură, pentru că este un proiect care va împlini curând opt ani și care deja s-a dovedit un mare succes pentru ALAR. Revista Albanica a devenit un reper nu doar în domeniul de specialitate, al albanologiei, ci este apreciată în sfera mai largă a studiilor culturale. Ne apropiem de numărul 30 și, prin strădania domnului redactor-șef, Dr. Luan Topciu, căruia i-au fost alături și ceilalți membri ai colegiului de redacție și colaboratorii, revista își păstrează nivelul calitativ, dar și cantitativ. Număr de număr, peste 250 de pagini de studii și articole științifice, traduceri din literatura albaneză, recenzii și dialoguri culturale ajung pe rafturile bibliotecilor din toată țara și la instituțiile de învățământ superior și de cultură”, a arătat președintele ALAR.
Revista „Albanica” este realizată de către Asociația Liga Albanezilor din România cu sprijinul Guvernului României, acordat organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prin intermediul Departamentului pentru Relații Interetnice, și se distribuie în mod gratuit. Cele mai recente numere pot fi găsite și la standurile Editurii Asdreni de la târgurile și saloanele de carte din țară.
ALBANICA – nr. 28
CUPRINS
LUAN TOPCIU: Despre cărți, autori, simplitate, inefabil etc.
EDI SHUKRIU: Regatul Dardan
GELCU MAKSUTOVICI: România independentă și independența Albaniei (1877–1912)
RADU-COSMIN SĂVULESCU: Regele Zog al Albaniei: o schiță a ascensiunii și prăbușirii
LIVIU LUNGU: Schițe de rememorare: o pagină și mai multe de istorie albaneză (XX)
ARISTOTEL SPIRO: Care este limba-sursă a balcanismului articolului enclitic?
RENATA TOPCIU, CRISTINA DAFINOIU: Termeni religioși în frazeologia română și albaneză
EQREM ÇABEJ: Sinodul ecleziastic de la Mat din anul 1462 și formula de botez
ALBERT DOJA: Între bektashism și identitatea albaneză
GEORGE MOTROC interviu cu LUAN TOPCIU: Istoria literaturii nu este o simplă cronică, ci un act de legitimizare și de recuperare…
MEDALION XHEVAHIR SPAHIU: Poezii română/albaneză
MITRUSH KUTELI: Am hotărât să plec în America
LUAN TOPCIU: Singurătatea fertilă, dorul, melancolia, creația
OCTAVIAN SOVIANI: Prolificul Eftimiu
LIVIU LUNGU: „Păpușa-n concediu” – o amplă antologie a poeziei albaneze publicată în limba română
MARIUS CHELARU: „Convorbiri literare” și un moment de referință pentru Victor Eftimiu
ANDREAS DUSHI: Limba ca pașaport și graniță: încercare de categorizare a noii literaturi a diasporei albaneze
GABRIELA VLAD: Arhitectonia – sau arhitectura – unei istorii de dragoste