De aproape trei decenii, odată cu revenirea în bănci a elevilor, România poartă mereu aceeaşi discuţie despre curăţenia din şcoli şi despre toaletele insalubre aflate, uneori, în fundul curţii. Se scriu articole, se filmează ştiri, se postează poze în social media. Invariabil, instituţiile anunţă controale, promit să remedieze şi, eventual, se găsesc câţiva ţapi ispăşitori. După care subiectul este abandonat, urmând a fi reluat cu acelaşi aplomb în anul următor. În tot acest timp, situaţia din cele mai multe şcoli rămâne neschimbată, explicaţiile fiind multe, deşi doar două sunt cu adevărat reale: lipsa banilor şi nepăsarea factorilor de decizie.
Conducerea educaţiei doljene se zbate în mizerie
Şi dacă despre subfinanţarea sistemului de educaţie nu sunt prea multe de spus, absolut toate guvernările care s-au succedat după `90 alocând procente ridicole din PIB pentru şcolile din România, despre nepăsarea şi indiferenţa celor care sunt plătiţi să păstorească acest domeniu vital este cu totul altă discuţie. Un exemplu elocvent vine chiar din sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, acolo unde mizeria, dezordinea şi haosul sunt la ele acasă. Mai exact, clădirea unde conducerea educaţiei doljene „se dă peste cap“ pentru a se asigura că miile de elevi ai judeţului au parte de condiţii decente atunci când merg la şcoală, s-a transformat într-un veritabil focar de infecţie pentru angajaţi. Deşi ar trebui să fie un model când vine vorba despre curăţenie şi organizare, IŞJ Dolj seamănă, mai degrabă, cu un imobil părăsit, transformat în locuinţă de câţiva oameni ai străzii. Spaţiile de la parterul clădirii sunt pline de gunoaie, pereţii sunt plini de igrasie, iar toaletele sunt, pur şi simplu, neutilizabile. În plus, la fiecare colţ te împiedici de cutii pline cu documente, multe dintre ele atât de vechi încât nici nu mai sunt lizibile.
Politizare, nu igienizare
Angajaţii instituţiei spun că situaţia este de notorietate, dar niciunul dintre inspectorii şefi care s-au perindat prin fruntea IŞJ Dolj în ultimii ani nu a fost interesat să o rezolve. Asta şi pentru că, la fel cum se întâmplă peste tot, politizarea sistemului de educaţie a fost o prioritate pentru partidele care au înţeles că, folosiţi cum trebuie, dascălii pot fi nişte agenţi electorali eficienţi, în special în mediul rural. Aşa ne-am trezit în fruntea inspectoratelor şcolare cu tot mai mulţi oameni recomandaţi de „voce şi talent“ şi mai puţin de capacităţile lor manageriale şi organizatorice. Iar rezultatele le vedem azi, în toată „splendoarea“ lor, când IŞJ Dolj ar putea deveni prima instituţie de acest fel din ţară care ar putea fi amendată de DSP pentru condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare!