Florin Cîțu, fost prim-ministru și ex-ministru de finanțe, lansează critici ferme la adresa măsurilor de austeritate promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Într-o serie de postări publice, Cîțu condamnă deciziile recente privind creșterea taxelor și avertizează că România riscă să repete scenariul dezastruos al Greciei, dacă nu schimbă rapid direcția economică. „Oricât ați încerca să justificați noile creșteri de taxe prin manipulări mizerabile, nu există nicio explicație economică sau politică validă”, scrie fostul premier. Acesta compară rezultatele guvernării sale din 2021 – fără majorări de taxe – cu actuala direcție fiscală, argumentând că ajustările bugetare sănătoase sunt posibile fără a sufoca mediul economic.
Cifrele invocate de Cîțu sunt clare: „Deficitul bugetar a scăzut de la 9,2% la 6,7% din PIB (ținta era 7,3%), împrumuturile statului au scăzut cu 21 miliarde lei, iar creșterea economică a fost de 6%, față de o țintă de 4,1%”. Totul, afirmă el, fără a fi crescut vreo taxă.
Grecia – avertismentul care ar trebui să dea fiori
Cîțu merge mai departe și prezintă, într-o analiză detaliată, efectele dezastruoase ale unei politici fiscale prociclice aplicate în Grecia între 2010 și 2018: „Taxe mai mari, economie mai mică. Consumul s-a prăbușit, peste 300.000 de IMM-uri închise, șomaj de peste 27% și contracție economică de 25%”. El compară măsurile grecești cu cele anunțate de guvernul Bolojan: majorarea TVA, creșterea impozitelor pe capital și dividende, păstrarea subvențiilor nejustificate și un aparat bugetar încă nereformat. „Austeritatea fără reformă este o rețetă sigură pentru stagnare economică și erodarea bazei fiscale”, avertizează Cîțu.
Ce a anunțat, concret, Guvernul Bolojan
Pe fondul unui deficit bugetar uriaș, de peste 9% în 2024, și presiuni din partea Comisiei Europene pentru ajustări, noul guvern a ales majorarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa). Totodată, s-a decis creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%, creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026, taxarea profiturilor băncilor și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc. În plus, pensionarii care primesc pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate. Toate măsurile anunțate vor intra în vigoare de la 1 august 2025, cu excepția creșterii impozitelor pe dividende care se va aplica de la 1 ianuarie 2026.
Premierul Bolojan a susținut că măsurile sunt „temporare” și „necesare pentru redresarea bugetară”, însă foști lideri liberali precum Cîțu le numesc deja „populism fiscal”.
Alternativele lui Cîțu: reforme, nu biruri
Florin Cîțu propune un set de măsuri alternative clare, fără creșteri de taxe: reducerea subvențiilor fără impact (15,3 miliarde lei), reformarea aparatului bugetar, privatizarea CEC și EximBank, reducerea fondurilor către primării și menținerea unui regim fiscal competitiv. „România NU este condamnată să repete greșelile Greciei. Poate alege alt drum. Diferența nu este dată de dimensiunea crizei, ci de calitatea răspunsului. INTOTDEAUNA”, conchide fostul premier.
O alegere între două drumuri
În viziunea lui Florin Cîțu, România se află într-un moment de răscruce: poate alege reforme structurale dureroase dar sănătoase, sau poate continua pe drumul austerității mascate, în speranța iluzorie că va liniști piețele și creditorii. „Un stat care înțelege economia va alege ajustarea sănătoasă: reforme, eficiență, predictibilitate fiscală și încredere în mediul privat. Un stat care se teme de adevăr va alege austeritatea distructivă: taxe mai mari, investiții mai puține, stagnare și risipă. Fear is a mind killer”, conchide Florin Cîțu.