Încă de la început trebuie spus că țara noastră a înregistrat, în ultimul deceniu, progrese semnificative în numeroase domenii, iar nivelul de trai al românilor s-a îmbunătățit considerabil. Fondurile europene și investițiile companiilor străine au ajutat România să reducă decalajul față de țările din Occident. Cu toate acestea, acele progrese sunt eclipsate de problemele structurale care persistă. Corupția rămâne una dintre cele mai mari dureri ale societății românești, afectând aproape fiecare aspect al vieții publice, subminând încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Instituții care, în ciuda reformelor anunțate, funcționează adesea cu ineficiență și birocrație excesivă, frustrând cetățenii care simt că statul este mai degrabă un obstacol decât un sprijin. În același timp, sistemul de justiție este văzut ca fiind inegal, unul în care infractorii primesc pedepse simbolice sau scapă nepedepsiți. Pensiile speciale reprezintă un alt simbol al inechității sociale. Angajați ai statului care se pensionează chiar și cu 20 de ani mai devreme decât cei din sectorul privat și care, mai apoi, primesc pensii uriașe într-o țară în care milioane de oameni pe salariul minim au creat o ruptură în societate. În plus, flagelul consumului de droguri, cu efecte devastatoare asupra tinerilor, amplifică percepția că autoritățile sunt incapabile să răspundă celor mai mari provocări ale societății.
O respingere clară a partidelor tradiționale
Partidele care au dominat scena politică în ultimele trei decenii – PSD și PNL – au ignorat sistematic aceste nemulțumiri profunde sau nu au găsit soluțiile potrivite pentru a le rezolva. Iar mulți români, sătui să tot aștepte soluții, au decis acum să-i sancționeze prin vot, îndreptându-se către partidele percepute ca fiind anti-sistem, scorurile înregistrate de AUR, SOS sau POT fiind un exemplu elocvent. Asta după ce, cu doar o săptămână înainte, la alegerile pentru turul I al prezidențialelor, au pus pe primul loc un candidat independent, în ciuda mesajului său aiuritor sau chiar periculos.
Totuși, în ciuda acestui semnal clar, partidele tradiționale par să nu fi înțeles mesajul votanților. Deja se vorbește despre o potențială alianță între PSD, PNL, USR, UDMR și Minoritățile Naționale și chiar există zvonuri care spun că Marcel Ciolacu ar putea să rămână premier, deși liderul PSD nu a intrat în turul al doilea, iar partidul său a înregistrat cel mai mic scor din istoria sa.
Pericolul ignorării mesajului alegătorilor
Din nefericire, dacă partidele tradiționale vor continua să ignore îngrijorările celor peste 30% dintre români care au votat pentru partidele anti-sistem, consecințele ar putea fi grave. În loc să încerce să înțeleagă și să răspundă preocupărilor cetățenilor, o asemenea sfidare ar putea duce la o creștere masivă a popularității formațiunilor precum AUR, SOS sau POT care, într-un scenariu extrem, ar putea câștiga suficiente voturi peste patru ani pentru a forma un guvern care chiar va scoate România de pe traseul pro-european. O astfel de direcție ar fi un regres major pentru țară, punând în pericol progresele democratice și economice realizate până acum.
Votul din 1 decembrie ar trebui să fie un semnal uriaș de alarmă pentru întreaga clasă politică. Românii au arătat că nu mai sunt dispuși să tolereze corupția, ineficiența și inechitatea, iar dacă partidele tradiționale nu vor înțelege acest mesaj și nu vor lua măsuri concrete pentru a reforma profund sistemul, viitorul politic al României ar putea lua o turnură imprevizibilă, cu riscuri majore pentru stabilitatea și direcția sa europeană. Alegătorii au vorbit, rămâne de văzut dacă politicienii vor asculta!
