Lia Olguţa Vasilescu a amintit că Guvernul Câţu, prin Cătălin Ghinea, a introdus în PNNR un jalon obligatoriu de modificarea a legii pensiilor prin care se limita procentul din PIB destinat pensiilor la 9,4 la sută din PIB, la pachet cu o clauză de nemodificare a pensiilor de o jumătate de secol. „Văd că foarte multă lume ia atitudine acum. Mă întreb unde erau aceşti oameni când se introduceau aceste clauze în PNRR, fără consultare publică, fără implicarea Casei de Pensii, fără ca Parlamentul să ştie. Noi am aflat de aceste prevederi numai în momentul în care PNRR a fost publicat pe site-ul Comisiei Europene. Noi am lucrat doi ani la precedenta lege a pensiilor, cu cei mai buni specialişti din Casa de Pensii, cu consultări, cu simulări. Nu era o lege perfectă, dar cu siguranţă era mai bună decât aceasta, pentru că noi nu am avut aceste constrângeri impuse prin PNRR. Vreau să vă spun că am discutat şi cu comisarul european de profil, la Asociaţia Municipiilor, despre aceste prevederi fără precedent şi mi-a răspuns că nu au fost cerinţe ale comisiei, ci propuneri ale statului român şi că nu pot modifica PNRR de fiecare dată când se schimbă guvernările. Statul român, prin domnul Ghinea, a venit cu acest 9, 4 la sută din PIB pentru pensii. În legea noastră, noi veneam cu un procent de 11 la sută, în condiţiile în care media europeană era de 13 la sută. Deci e vorba despre o tâmpenie pe care statul român a făcut-o şi e meritul premierului Ciolacu că prin negocieri a reuşit să scape de asemenea prevederi”, a spus Lia Olguţa Vasilescu.
Olguţa Vasilescu: Pensiile nu scad!
Ex-ministrul PSD susţine că actuala guvernare a salvat ce se mai putea salva în materie de pensii. „A trebuit să se pornească de la zero cu o nouă lege a pensiilor care să înlocuiască legea 127. De data aceasta cu discuţii la Comisia Europeană în care nu puteai să mai vii şi să spui că nu faci chestiunea asta ca ministru pentru că erai condiţionat de PNNR şi atunci a trebuit să se găsească până la urmă o formulă care a adus la această lege a pensiilor care are, totuşi, avantajul că se merge pe contributivitate. Este o sumă de 10 miliarde lei pe an ceea ce înseamnă că pensiile cresc, nu mai există acel stopaj de 50 de ani cum era stipulat prin PNNR. Mai mult decât atât, 82 la sută din pensiile în plată chiar cresc. Am vorbit în perioada asta cu mulţi pensionari, şi la partid, şi în familie. Eu nu am întâlnit persoane care să le fi scăzut pensia. Este foarte adevărat că sunt şi astfel de persoane, însă pensiile nu scad. Toate pensiile care sunt în plată nu scad”, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.
Procent mic de contestatari
Edilul-şef al Craiovei a venit şi cu cifre. Potrivit Liei Olguţa Vasilescu, din cei 803.000 de pensionari care au primit decizii cu un cuantum mai mic în scripte, 485.000 sunt la indemnizaţia minimă socială. Aceasta creşte însă de la 1 ianuarie, în fiecare an, deci poate fi vorba de îngheţarea acestora. Alte 85.000 de pensii au valoarea recalculată egală cu cuantumul în plată, acestea urmând de asemenea să beneficieze de la 1 ianuarie de actualizarea cu rata inflaţiei plus jumătate din valoarea medie a salariului brut pe economie. Alte 30.000 de cazuri de pensionari au pensie recalculată mai mică, dar şi aceştia vor beneficia de o creştere pe actualizarea ratei inflaţiei, raportată însă la valoarea recalculată. „Din totalul de pensii, 4.609.830, avem pensii majorate – 3.806.270, 82 la sută, nemodificate – 84.176, cu diminuare, dar în plată, rămân la fel – 719.257, din care indemnizaţii sociale – 485.970. Discutăm despre persoane care au muncit mai puţin şi pe contributivitate nu au putut să ajungă la pensia minim garantată. Această lege îi avantajează pe cei care au lucrat mai mult. De altfel, dacă verificaţi şi la Casa Judeţeană de Pensii, veţi vedea că, din peste 150.000 de pensii recalculate, au adunat până la ora actuală doar 170 de contestaţii. Procentul este infim”, a precizat Lia Olguţa Vasilescu.
