PSD clamează victoria, PNL triumful. Va câştiga cetăţeanul aceste alegeri?

Să începem cu, poate, cel mai ignorat scrutin electoral din câte au fost în România în ultimii 35 de ani: alegerile europarlamentare. Efectiv nu a existat nici măcar un program electoral coerent comunicat de către vreuna dintre formaţiunile politice participante la scrutin, iar politicienii nominalizaţi pe listele partidelor, cu şanse să prindă un mandat de europarlamentar, au lipsit cu desăvârşire din peisajul electoral. Cu o singură excepţie, Rareş Bogdan, liberalul care a zâmbit pe multe panouri publicitare de cot cu Lia Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda, liderii PSD Dolj, dar despre acest lucru vom discuta puţin mai târziu.

Care europarlamentare?

Nu cred că există vreun român care să poată spune cam care vor fi coordonatele europarlamentarilor pe care i-a ales pentru că, pur şi simplu, nimeni nu a spus poporului ce îşi propune să facă la Bruxelles. Cu două excepţii, SOS-ul lui Şoşoacă şi AUR care, comparativ cu partidele aşa-zise clasice, au comunicat ce vor face la Parlamentul European: mai puţină uniune şi mai multă Românie. Fără vaccinuri, emigranţi sau federalizare, o implicare mai mică a Uniunii în chestiunile naţionale şi alte astfel de dorinţe au fost componentele programului electoral al celor două formaţiuni politice, iar românii, pe plan naţional şi internaţional, au rezonat cu ele într-o oarecare măsură. Astfel, Şoşoacă şi Luis Lazarus, alături de auriştii Claudiu Terheş, Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu Georgiana, Adrian Axinia şi Dimitrie Sturza, vor sta, în următorii 5 ani, la Bruxelles şi Strasbourg, cel mai probabil în fotoliile suveraniştilor, alături de alţi aşa-zişi extremişti din toate colţurile Europei. Cea mai mare construcţie electorală naţională, Alianţa PSD – PNL, a câştigat alegerile, însă victoria nu este atât de dulce pe cât s-ar crede, deoarece, în ciuda speranţelor mărturisite, nu au reuşit să depăşească pragul de 50 de procente, înecându-se la mal cu un procent de aproximativ 48,65 la închiderea ediţiei. Cea de-a doua alianţă înscrisă în bătălia electorală, ADU (USR + PMP + FD), a înregistrat un eşec usturător, cu doar trei mandate obţinute în baza celor puţin peste opt procente obţinute. Incoerenţa în comunicare a acestei alianţe, coroborate cu lipsa de cooperare între cei trei „actori“ politici, USR + PMP + FD şi „sărăcia“ la capitolul aleşi locali care să le mobilizeze electoratul, sunt printre principalele cauze ale acestui eşec epic al alternativei de dreapta, care, în aceste condiţii, ridică mari semne de întrebare cu privire la viitorul parlamentar al celor trei partide.

De subliniat aici un lucru pozitiv: Eugen Tomac, preşedintele PMP şi unul dintre cei mai activi europarlamentari în funcţie, a reuşit să prindă, in extremis, un nou mandat. În Dolj, nimeni nu s-a preocupat de campania electorală pentru europarlamentare. Nu au existat acţiuni de promovare a programului electoral ale niciunui partid, nu au fost mitinguri sau conferinţe de presă ale candidaţilor. Practic, aceste alegeri parcă nici nu au existat, iar de votat, s-a votat doar pentru că exista un buletin de vot în plus pe lângă cele patru clasice. În aceste condiţii, victoria Alianţei PSD – PNL a fost zdrobitoare, peste 63 de procente, AUR clasându-se pe 2, cu 14,8%, iar pe 3 ADU cu peste 6,5%.

PNL nu s-a scufundat, PSD a crescut

Cu totul altfel a fost situaţia în ceea ce priveşte alegerile locale. Aici, bătăliile au fost crâncene peste tot în ţară, cu victorii şi înfrângeri pentru toate părţile implicate. De departe, câştigătorii cei mai mari au fost, aşa cum era şi firesc, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal care, împreună, au aproape trei sferturi dintre primarii din România (PSD 39,65% şi PNL 33,75%). Diferenţa dintre cele două formaţiuni politice este una mult mai mică decât au prognosticat unii dintre comentatorii televiziunilor centrale, care vedeau un PSD imens şi pe liberali în pragul colapsului, cu mai puţin de 20 de procente în opţiunile electoratului. În perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, dacă această alianţa va merge pe liste comune şi cu candidat unic pentru demnitatea de preşedinte, va fi aproape imposibil de înfrânt. Dacă vor merge separat, însă, cu siguranţă nu vor mai obţine un procent atât de mare!

Revenind la scorul electoral pentru mandatele de primar, la mare distanţă, pe locul 2, s-a clasat AUR, cu 5,95%, iar ultima treaptă a podiumului a fost obţinută de UDMR cu 5,30%. Alianţa Dreapta Unită (USR + PMP + FD) a fost marea decepţie a acestor alegeri locale, reuşind un ruşinos loc 5, cu 3,24%, scor care ar trebui să le dea fiori pe şira spinării liderilor celor trei partide componente. Dacă vor continua în acelaşi trend, cu siguranţă niciunul dintre cele trei partide nu se va regăsi pe băncile Parlamentului de la Bucureşti în viitorul mandat.
În ceea ce priveşte Consiliile Locale şi Judeţene, clasamentul se menţine la fel, variind, nu prea mult, procentele. Doar AUR-ul a obţinut un scor mai mare, în detrimentul PSD-ului şi PNL-ului, care au scăzut două-trei procente.

PSD-ul, victorii pe linie în Dolj

Pe plan local, în Dolj, lucrurile sunt mult mai complexe şi necesită o analiză mai aprofundată în ceea ce priveşte atât organizaţiile judeţene ale partidelor, cât şi liderii lor, lucru pe care îl vom face schematic în rândurile care urmează.

• Dincolo de orice îndoială, Partidul Social Democrat este, în continuare, cea mai puternică formaţiune politică din judeţ. Rezultatele pe care le-au obţinut duminică certifică acest lucru, iar conducerea filialei doljene şi cea a filialei craiovene au motive de a sărbători.
• La Craiova, cu siguranţă Lia Olguţa Vasilescu ştia cât de bine stă în opţiunile electoratului, tocmai din acest motiv a evitat cu obstinaţie orice fel de dezbatere publică sau apariţie în campania electorală. Mai degrabă a fost plimbată prin judeţ, pentru a susţine anumiţi candidaţi PSD cu dificultăţi în a-şi menţine/a câştiga mandatele, decât să participe în Craiova, la campania electorală. Iar plimbarea sa a fost de bun augur în majoritatea cazurilor, notorietatea şi personalitatea sa aducând procentele valoroase celor care aveau nevoie de ele. Cele 40 de procente care au despărţit-o de candidatul de pe locul 2, Marian Vasile, reprezintă un abis electoral care nici măcar nu mai are nevoie de vreun comentariu.
• Pe locul doi în preferinţele electoratului s-a clasat Marian Vasile, candidatul AUR transferat de la Partidul Naţional Liberal. Cu cele 15 procente obţinute, este greu de precizat dacă pe viitor se mai poate aventura într-o astfel de bătălie. Totuşi, sunt şi câteva menţiuni în ceea ce îl priveşte. În primul rând, este clar că Marian Vasile, deocamdată, este sub partidul pe care l-a reprezentat. Scorul său este mai mic decât cel al filialei, semn că notorietatea şi campania sa articulată nu l-au ajutat foarte mult. În al doilea rând, având în vedere vasta sa experienţă administrativă, căpătată de-a lungul a câteva mandate de consilier local, candidatura sa a fost un lucru pozitiv pentru Craiova. Dacă unii sau alţii ar reuşi să renunţe la orgolii, atunci anumite idei ale lui Vasile ar trebui preluate şi puse în practică. În al treilea rând, pentru sănătatea societăţii craiovene, este necesar ca un Vasile să existe. Este nevoie de o voce articulată şi profesionistă în Consiliul Local Craiova, altfel corul mediocrităţii, care cântă fals în băncile puterii, s-ar putea să ne ducă într-un punct din care ne va fi foarte greu să mai revenim.
• Emilia Neagu, candidatul surpriză scos din joben de Alianţa ADU la Craiova, aş spune că s-a comportat decent, având în vedere lipsa sa şi a superiorilor săi de la filială de experienţă politică şi electorală. Cele 12 procente obţinute sunt, cred eu, mai degrabă ale partidelor care au susţinut-o decât agoniseala domniei sale după cei câţiva ani de gherilă on-line. Altfel, nu este explicabil scorul superior obţinut de ADU pentru lista de consilieri locali. Pentru a putea trece la următoarea treaptă politică, ar fi necesar să renunţe la atitudinea academică pe care a avut-o în toată campania electorală şi să treacă la munca de jos. Ieşitul pe stradă doar în campania electorală nu o va mai ridica cu mult peste actualele procente.
• Nicolae Giugea a fost, într-o oarecare măsură, decepţia acestor alegeri. În ciuda unei campanii mult mai corecte şi mai concrete decât precedenta, rezultatul a fost mai slab, semn că, poate, astfel de bătălii electorale nu i se potrivesc. Urmează o perioadă zbuciumată pentru preşedintele PNL Craiova, o perioada a concluziilor şi a asumării unei poziţii viitoare.
• Trecând la alegerile pentru Consiliul Local, primul lucru care iese în evidenţă este decalajul dintre procentul Liei Olguţa Vasilescu şi cel al partidului. Această situaţie se perpetuează de ani buni, semn că electoratul a înţeles rolul consilierilor locali PSD în administraţia locală: un breloc atârnat la cureaua primarului. Totuşi, remarcabilă creşterea partidului în ultimii patru ani, o performanţă care îi scuteşte în a face diverse jonglerii jenante cu atragerea unor consilieri de altă culoare politică în schimbul cedării unor funcţii cheie în administraţie (cazul Diaconilor a rămas viu în memoria electorală, taxat dur de electorat în cazul şoşoistului Răzvan).
• Cum, necum, AUR a reuşit în Craiova să obţină al doilea scor la Consiliul Local, semn că există apetenţă pentru modul în care au înţeles ei să îşi desfăşoare campania electorală. Ce va fi peste patru ani este greu de precizat acum, dar rezultatul obţinut duminică poate constitui o fundaţie pentru viitorul partidului în Cetatea Banilor.
• Pe fondul guvernării absolute a PSD-ului la Craiova, ADU nu a reuşit să se profileze în liderul opoziţiei, semn că, undeva, ceva, a scârţâit! Ori mesajul nu este cel potrivit pentru craioveni, ori canalele prin care îl disipează în societate sunt mai puţin potrivite. Dacă trei ani şi jumătate n-ai reuşit să te promovezi cum se cuvine, ce aşteptări să ai la alegeri?

• Ca şi liderul lor, echipa PNL Craiova nu se simte foarte confortabil în aceste zile. Scorul, deşi mai mare decât al candidatului, ca şi acum trei ani şi jumătate, este totuşi mic în raport cu aşteptările. Locul patru este departe de ceea ce ar trebui să fie liberalii în Craiova, ceea ce înseamnă că lipseşte ceva filialei pentru a menţine o continuitate. Dincolo, însă, de aceste considerente, este bine de precizat că, în esenţă, Craiova este un oraş de stânga, care, şi atunci când a fost câştigat de dreapta, tot un om de stânga l-a condus: Antonie Solomon. Un lucru pozitiv există şi în acest eşec: cei patru consilieri locali care vor merge pentru patru ani în legislativul local reprezintă o garanţie a calităţii profesionale. Este, de departe, cea mai de dreapta listă de consilieri pe care a avut-o vreodată Partidul Naţional Liberal, oameni nu foarte dispuşi la compromisuri jenante în schimbul unor avantaje administrative. Păcat că sunt atât de puţini…
• La Consiliul Judeţean, alegerile nu au relevat mari surprize. PSD-ul şi-a menţinut majoritatea în principal cu ajutorul primarilor luaţi de la PNL, un obicei mai vechi al acestora la care cu greu vor renunţa. Viceversa este la fel de valabilă: liberalii doljeni se dovedesc a fi buni şlefuitori de cadre pentru cel mai mare partid din judeţ. Cum s-ar explica acest lucru într-o alianţă precum este PSD – PNL la nivel central, cred că doar Ciolacu şi Ciucă ştiu!
• Apropo de liberali, scorul lor obţinut în judeţ, exceptând Craiova, este unul salutar în condiţiile în care pe toate panourile publicitare le zâmbea craiovenilor Rareş Bogdan, la braţ cu Lia Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda. Asemenea mizerie electorală este inexplicabilă pentru orice om cu o brumă de bun simţ! Cinste social-democraţilor că au reuşit o asemenea mişcare, cu siguranţă că le-au mai răpit colegilor de coaliţie vreo două-trei procente. Una peste alta, dacă nu le-ar fi plecat o duzină de primari în perioada de dinainte de startul campaniei electorale, scorul electoral ar fi fost acelaşi, dacă nu mai bun, ca în urmă cu patru ani. Iar acest lucru ar fi fost, în sine, o minune!
• Salutară şi prezenţa ADU în Consiliul Judeţean! Cu emoţii şi totuşi răsuflând uşuraţi, consilierii alianţei vor avea patru ani să demonstreze doljenilor că acolo le este locul. Nu ştim dacă vor şi reuşi…
• În încheiere, o frază şi despre un fenomen profund nedemocratic, care bântuie judeţul Dolj de zeci de ani. Vizele de flotant şi cărţile de identitate făcute în preziua alegerilor decid soarta mai multor comunităţi din judeţul Dolj. Această găselniţă mizerabilă este o ofensă adusă oamenilor de rând, cetăţenilor plătitori de taxe din diverse comune ale judeţului, iar cineva ar trebui să se aplece cu mai multă atenţie asupra acestei ilegalităţi. Dar, despre acest lucru, mai pe larg într-un număr viitor.